Tovarăşa Ana by Norman Manea

În Observatorul Cultural, numărul curent, 714 din 14.03.2014 scriitorul Norman Manea ne propune un portret al controversatei personalităţi care a fost Ana Pauker.

Ana Pauker a fost şefa fracţiunii PCdR moscovite, sosită în România cu Armata Roşie după 23 august 1944. 

La sosire era foarte furioasă pe Gheorghiu Dej, că Regele Mihai dăduse lovitura de stat şi-l arestase pe Ion Antonescu şi România revenise la Naţiunile Unite. 

Ana Pauker dorea ca România să fii fost cucerită de armata sovietică. Nici nu vreau să mă gândesc la ce ar fi însemnat asta!

Ana Pauker a refuzat să devină şefa comuniştilor români şi a preferat să devină Ministru de Externe. Asta probabil din motive  de gen şi fără doar şi poate şi de antisemitism.

Pentru că asta este teza fundamentală livrată de Norman Manea! Ana Pauker a fost o victimă a antisemitismului congenital românesc.

Nu trebuie să discutăm despre victimele represiunii anti-evreieşti comise de autorităţile româneşti  în perioada Celui de-al Război Mondial. 

Este una din cele mai ruşinoase pagini din istoria României. Lagărele din Transnistria şi represaliile de la Odessa sunt dintre cele mai teribile evenimente în care armata şi autorităţile române s-au implicat. 

Manea însuşi este unul dintre cei miraculos scăpaţi din infernul lagărelor transnistrene şi aceste amintiri constituie materia  romanelor sale.

El a stârnit vehemente reacţii la deconspirarea trecutului deochiat, de aderenţă prolegionară al lui Mircea Eliade la începutul anilor 90.

Culmea! Acum în tezele sale privind-o pe tovarăşa Ana el se foloseşte de legionari şi de nuvela Pe strada Mântuleasa scrisă de ...Mircea Eliade!!!

Norman Manea vehiculează teza că ar fi fost contactată de legionari pe când se afla în puşcărie, înainte de a fi schimbată cu Pan Halippa şi să plece în URSS prin 1941 şi apoi, după 1944 ar fi încercat să-i aducă la partidul comunist pe legionari. Opinia mea este că această teză este doar un mit, cu pătlăgica verde la început şi care se face roşie când se coace!

Pe de altă parte mulţi foşti legionari au intrat din oportunism la partidul comunist. Dar cum comuniştii au confiscat toate arhivele, i-au epurat în 1948 şi unii au ajuns la puşcărie inclusiv sinistrul Ţurcanu, care a pus bazele experimentului fioros de reeducare Piteşti.

Revenind la nuvela eliadescă acolo Eliade descrie ciudata relaţie dintre protagonistul profesorul Zaharia Fărâmă şi mahăra comunistă Ana Vogel, ce o întruchipează pe tovarăşa Ana Pauker! 

Mai foloseşte şi simbolul uriaşei Oana cucerită de un om din est de la Universitatea Dorpat Tartu! Dar în viziunea lui Manea ar simboliza gigantul bolşevic.

Pe de altă parte Manea încearcă să acrediteze ideea că, de fapt, Ana Pauker nu a fost victima luptelor de putere din interiorul partidului comunist, pe vremea aceea PMR, ci ea este o victimă a antisemitismului românesc.

Ori această teză este complet falsă şi fantezistă pentru că în continuare rămân evrei în zona vârfului de putere al comunismului românesc,  în posturi deosebit de importante. Chiar acum urmăream pe Digi24 un reportaj din epocă din 1953, citit de una din vocile oficiale ale jurnalului de actualităţi de la cinema, până la televiziune, care mai era în activitate şi prin anii 70! Ei bine era vorba de Congresul Sindicatelor RPR din 1953 şi cuvântarea a fost citită de faimoasa Liuba Chişinevschi, soţia numai puţin puternicului Iosif Chişinevschi. Ambii au rezistat până când Dej i-a epurat din conducerea superioară de partid, la jumătatea anilor 50. La fel Leonte Răutu a rezistat ca mare mahăr al ideologiei de partid până în anii 70 în vremea lui Ceauşescu!

Deci nu antisemitismul îl anima pe Dej când îşi termina adversarii, ci pofta nemăsurată de putere.

Reacţiile pozitive ale forumiştilor articolului domnului Norman Manea privind-o pe controversata tovarăşă Ana sunt brusc întrerupte de postarea lui Daniel St. Paul. 

El afirmă că articolul lui Manea este doar un exerciţiu de manipulare inteligent şi insinuant, folosindu-l ca argument inclusiv pe Eliade.

A fost ca o găleată de apă rece aruncată în obrazul cititorilor pentru a ne trezi din amăgirea de Şeherazadă a poveştii lui Manea!

Vă recomand să citiţi şi articolul:

http://www.observatorcultural.ro/Tovarasa-Ana-(I)*articleID_29924-articles_details.html

Apropo', întâmplarea face să cunosc pe o nepoată de a Anei Pauker din vremea studenţiei. Am sau mi-a rămas o carte în engleză împrumutată de la ea, nu mai ştiu! 

Este o persoană extrem de inteligentă şi simpatică. Ţin minte entuziasmul cu care m-a gratulat când ne-am întâlnit întâmplător la Ploieşti unde însoţea un grup de spanioli, era studentă la Spaniolă!

Astăzi este stabilită prin Europa, am intrat în contact pe mail şi devenise una din corespondente.

Mi-a spus la un moment dat s-o şterg din listă, nu-mi împărtăşea opiniile, se pare că şi ea era tentată de teza loviturii de stat din 2012, vehement combătută de mine!

Mă consola cu faptul că o bună prietenă de a sa îmi admira textele publicate în Dilema veche!