In to Deep de Andrew Child

Lee Child a scris romanele thriller, hard boiled Reacher până de curând când l-a delegat pe fratele său, Andrew, cu 14 ani mai tânăr să  continue seria de romane Jack Reacher. Romanele sale au avut un mare succes. Două au fost ecranizate cu Tom Cruise în rolul principal. Tom Cruise nu corespunde datelor personajului romanului și au reînceput ecranizări ale romanelor Reacher sub forma unui serial, care se află la al treilea sezon, fiind în lucru al patrulea. De această dată Reacher este actorul Alan Ritchson, care este un tip solid de peste 1,90 m înălțime și  serialul se inspiră din romanele lui Lee Child. Acesta este cel de-al 29-lea roman Reacher, scris în 2024. Titlul In to Deep s-ar traduce În adâncuri.

Romanul este încurcat și misterios. Reacher se trezește confuz ca și cum ar fi într-o apă adâncă blocat și incapabil să se miște. De fapt fusese recuperat de un anume Ivan Vidic care-l scoate dintr-o mașină care s-a lovit de un copac și șoferul lui, un anume Gibson a murit în accident. El este cu cătușe la mâini și picioare la dispoziția unui anume Fletcher. Aceștia sunt într-o bandă care fura obiecte de artă. În echipă mai era încă unul, care dispăruse, și un tip dur, solid și mare numit Kane  și, finalmente Paris, o tipă foarte bună la umblatul pe computere,  la făcut activități de hacker. Reacher îl păcălește pe Fletcher și îi eliberează mâna care zice Reacher că este ruptă și îl bate și se eliberează. Când să plece dă de Vidic care ajunsese la casa unde era sediul activităților interlope. Acesta îl convinge pe Reacher, să se adăpostească în motelul de unde îl luase Gibson. Reacher suferise o contuzie și nu-și mai amintea cum ajunsese în mașina lui Gibson. Vidic spune că Gibson era un om de la FBI și îi propune să spargă un seif unde se aflau 2,5 milioane $. Ei se pregăteau să dea o lovitură într-o casă cumpărată de ruși, care își ascundeau averile în America. Între timp în motel este atacat de o tânără care-l confundase cu Kane, care semăna  cu Reacher la dimensiuni. Acest Kane îl omorâse pe tatăl lui Knight, tânăra polițistă care-l atacase din eroare pe Reacher. Cei doi decid să formeze o echipă. Se duc la casa sediu al interlopilor și găsesc cadavrul lui  Gibson, pe care-l pozează Knight și îi ia amprentele. Reacher și Knight se duc la casa rușilor înainte ca banda să dea lovitura. Reacher îi anihilează pe rând pe Fletcher, care era șeful, pe Vidic și în final pe Kane căruia îi aplică lovituri cu niște tigăi din bucătărie. Reacher se duce apoi la mina unde banda ascundea valorile și era seiful și o prinde și pe Paris. Paris și Vidic dăduseră de un raport secret al unei companii numite Cone Dynamics, care se ocupa de instalații de sunet, raport care putea valora foarte mulți bani. Se petrec mai multe lucruri, Knight și Vidic sunt luați prizonieri de niște indivizi care lucrau pentru o firma șantajată de interlopi. Paris și Reacher le scriu celor șantajați că vor face publice lucruri din  activitatea lor care nu era în regulă. Ei sunt readuși la mină și Reacher o eliberează pe Knight și îi leagă pe răpitori în dubă și pe Vidic și pe Paris. Însă Kane cu ajutorul asistentului vocal își cheamă acoliții este eliberat și ajunge la mină unde dă de cei legați acolo. O eliberează pe Paris, dar și pe Vidic. Între timp intervin cei de la FBI și o anume Denison, șefa echipei îi interoghează și de la Reacher află lucruri dubioase despre Vidic. FBI încearcă să pună mâna pe Vidic, dar acesta dispare. Vidic și Knight ajung la Fort Lauderdale unde Vidic se pregătea să vândă raportul și să ia o grămadă de aur de la cumpărători. Reacher recuperează stickul de memorie unde se afla raportul și este îngrozit. Este ceva similar cu ceea ce este în filmul House of Dynamite! Vidic, Paris și Kane se revăd la Aeroportul pentru avioane de mici dimensiuni pentru zboruri speciale unde aurul fusese încărcat și se pregăteau să plece. Kane îi împușcă  pe Paris și pe Vidic și pleacă cu aurul într-o insulă în Bahamas. Denison promite că FBI organizează o acțiune împotriva lui Kane, dar Reacher se îngrozește că, având o copie a raportului, Kane o mai poate vinde, cu consecințe catastrofale pentru America, așa că acționează rapid împreună cu Knight. Finalul este foarte tensionat. Reacher îl anihilează pe Kane, dar Knight îl roagă să-l lase în viață ca să fie judecat. Se întorc înapoi în Florida cu echipa FBI și Reacher o avertizează pe Denison să-l lichideze pe Kane ca foarte periculos. Kane trebuia operat la cap după bătaia luată de la Reacher și operațiile pot fi nereușite! Reacher și Knight se despart, Knight să-și reia postul de polițistă în Tucson, Arizona, iar Reacher să aibă noi aventuri. 

Roma foarte bun în stilul Lee Child!

Blaga În căutarea numelor de Florina Ilis

Cu Lucian Blaga eu am o istorie pe care vreau să o redau, deși am mai scris despre ea. Eram în 1971 la o întâlnire a studenților cu scriitorii,  la Casa de cultură a studenților. Era prezent și Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor Români. S-au purtat discuții și a venit momentul întrebărilor și eu m-am ridicat și am întrebat de ce Lucian Blaga nu a fost studiat de mine în liceu în perioada 1963-1967. Zaharia Stancu a bălmăjit ceva despre un bust al lui Blaga realizat de Cornel Medrea, care se află aruncat la un CAP, cât este premiul Nobel, Blaga fiind propus pentru premiul Nobel pentru literatură. Și eu am replicat că nu mă interesează de ce Lucian Blaga nu a luat premiul Nobel, ci de ce noi elevii nu  l-am studiat pe Blaga. A urmat un ropot puternic de aplauze din partea studenților prezenți. După întâlnire Stancu m-a chemat și m-a întrebat de unde sunt și i-am spus cu mândrie că sunt ploieștean de la liceul I. L. Caragiale. ''Aha, care va să zică ești republican'' a replicat Stancu, în sensul că am o gândire independentă. Am citit Spațiul Mioritic și am încercat și alte opere filosofice ale lui Blaga. Mai puțin poezie, cu toate că este extraordinar de frumoasă. 

Blaga a scris două cărți autobiografice, Hronicul și cântecul vârstelor și Luntrea lui Caron pe carele-am citit. Florina Ilis s-a angajat și a scris o biografie romanțată, această Blaga - În căutarea numelor. Este o  carte care se ocupă de muzele inspiraționale ale lui Blaga care l-au făcut să scrie mai multe volume de poezii. Se pare, spune Florina Ilis că lui Blaga îi trebuiau niște muze feminine să-l inspire în poezie. A fost Domnița Gherghinescu Vania, tânăra soție a lui Gherghinescu Vania și el scriitor, poreclit și Ștefan Micle, după soțul muzei eminesciene. Au mai fost și Eugenia Mureșanu, Elena Daniello. Apoi au mai fost alte tinere precum studenta italienistă Coca, si non e vero e ben trovato, sau studenta din tren?! Apoi transpar relațiile încordate cu puterea comunistă, care l-a exclus din Academie și l-a îmbrâncit din postul de profesor la Universitatea din Cluj în acela de bibliotecar. Totul este prezentat ca proză fantastică amestecând vremurile, când era diplomat și apoi profesor la Sibiu. Și totul apare ca o varză narativă. Cel mai tare m-a enervat că Florin Ilis bagă ca și-ul ca să evite cacofoniile. Putea să folosească alte formulări?

Cartea, după mine, este un eșec!

Kill Shot de Vince Flynn

Kill Shot - Lovitură decisivă este al doilea roman din seria Mitch Rapp. Este publicat în 2012, dar acțiunea pare a avea loc cam la finalul anilor 1990 începutul lui 2000. De ce? Păi tehnologia telefoanelor celulare nu era încă dezvoltată. Cum se vede și din filmele prezente telefonul celular este un personaj important în aceste filme, cum era țârâitul sinistru al telefoanelor cu disc din filmele de până în 1990. Primul roman, American Assassin a fost făcut film și l-am văzut, nu am citit romanul. Autorul s-a stins din viață în 2013, se pare că și al treilea roman îi aparține?! Restul de romane au fost scrise de alți autori, pentru că succesul primelor romane Mitch Rapp a fost foarte mare. Este o practică cunoscută în domeniu, după decesul autorului de succes, romanele lui sunt continuate de alți autori sub franciza numelui acestuia. Lee Child a cedat franciza Reacher, fratelui său cu 14 ani mai mic, Andrew Child și continuă seria de romane.

Mitch Rapp este grav afectat de moartea iubitei lui, ucisă într-un atac terorist. Este descoperit de Irene Kennedy de la CIA și intră într-un program de pregătire a CIA pentru asasini profesioniști, folosiți în acțiunile de anti terorism. Cel care îl pregătește este veteranul Stan Hurley, care nu-l prea are la inimă. Programul de acțiuni anti terorism în care este pregătit Mitch Rapp este coordonat de Thomas Stansfield, Director de acțiuni speciale CIA. El alcătuiește o listă de ținte care trebuie executate de Mitch Rapp. 

Mitch Rapp se află în Paris. Misiunea lui este să-l execute pe Tarek, ministrul petrolului din Libia, fost în securitatea libiană și cu multe acțiuni teroriste. Mitch coboară pe o sfoară în balconul camerei de hotel a lui Tarek. Întră în cameră și-l execută pe Tarek, dar în cameră pătrund mai mulți indivizi înarmați cu arme cu dispozitiv silențios. Rapp îi termină pe patru dintre ei, dar aceștia umplu camera de gloanțe și o ucid și pe prostituata cu care Tarek era în pat. Rapp ajunge pe balcon și coboară în stradă, dar Samir, al cincilea terorist îl rănește în umăr și încearcă să îl împuște când acesta fugea pe stradă. Samir iese din hotel, dar pe culoar împușcă doi curioși care ieșiseră din cameră și jos, pe al treilea care era un angajat al hotelului. 

Evenimentele au mare răsunet la Poliția Parisului, dar și la CIA pentru că se știa de acțiunea lui Rapp. După  ce Rapp înoată prin Sena, ajunge într-un depozit unde se pansează și găsește niște haine. Se duce la un hotel și anunță pe iubita lui Greta, nepoata unui bancher elvețian, prieten bun cu Thomas Stansfield Greta care vine degrabă la Paris. Rapp se teme că a fost o capcană și că a fost ambuscat, cineva de la CIA a trădat și devine foarte mefient și nu anunță pe cei de la CIA.

Stansfield și Irene Kennedy pleacă și ei la Paris. La fel și echipa lui Stan Hurley cu Victor, un dobitoc periculos care îl ura pe Rapp, care îl bătuse la antrenamente. 

La locul asasinatului ajunge Neville, o foarte bună polițistă care să investigheze cazul. Însă acolo apare și Paul Fournier, de la DGSE, care îi fusese amantă cu ani în urmă. Fournier era un personaj foarte controversat și alunecos. Acesta, după ce pleacă de acolo se întâlnește cu Samir și cu Max Vega, un spaniol cu tată saudit radicalizat care finanța terorismul. Întâlnirea are loc la Sacre Coeur într-o criptă. Monsegnorul, fost în Rezistență aude toată conversația și își dă seama că Fournier este trădător. El anunță pe un vechi prieten de la MI6.

Rapp recrutează un dealer de droguri să intre în casa ascunsă a CIA din Paris să-i recupereze bani și diamante. El știa că CIA urmărește această casă ascunsă. Ea era supravegheată de Victor și alți doi camarazi într-o dubă. Stan Hurley primește un telefon de la Stansfield ca supraveghetorii să se retragă și Hurley îi ordonă lui Victor să retragă supravegherea, dar Victor nu respectă ordinul. Îl surprinde pe dealer și-l omoară, crezând că l-a executat pe Rapp. Apoi ordonă camarazilor să recupereze  cadavrul și după aceea îi împușcă pe amândoi. Apar doi oameni de la DGSE pe care Victor îi împușcă. Unul este însă doar rănit. Rapp cu Greta urmăriseră tot ce se întâmplă dintr-un apartament de vis a vis. Iese, dar Victor fuge cu duba abandonând cadavrul unui camarad. Rapp îl îngrijește pe rănitul de la DGSE, apar doi reporteri americani și Rapp le ordonă se cheme ajutoare, după care dispare. Ia legătura cu Kennedy și acceptă să se vadă și cu Stansfield și le povestește ce s-a întâmplat cu Greta martor. Între timp Victor este interogat de Hurley și minte privind toată povestea, dând vina pe Rapp. Rapp primește acceptul să-l interogheze el pe Victor. Îl rănise deja dar începe să-l împuște în picioare să spună cine a trădat și află că Victor turnase pe Rapp lui Cooke, adjunctul CIA. Cooke ajunge la Paris și se întâlnește cu Fournier la Hotelul Balzac. Aici erau și Samir și Max Vega care-i dă un milion de dolari cash și încă unul prin bancă. Cooke dă informații suplimentare despre familia lui Rapp. Însă erau urmăriți de oameni CIA și Rapp ajunge la Hotel Balzac. Îl execută pe paznicul de la ușă, intră în cameră și îi împușcă pe rând pe Vega și Samir, apoi pe Fournier și Cooke. Rapp termină pe trădători și teroriști. Misiune îndeplinită și urmează alte acțiuni de contraterorism.

Cartea este bine scrisă, trepidantă, cu momente foarte tensionate. Este într-o engleză simplă potrivită la genul thriller. 

City of Shadows - Barcelona serial

Mi-am oferit de Crăciun serialul City of Shadows - Ciudad de sombras - Orașul umbrelor și nu mi-a părut rău de loc. Se bazează pe romanul Călăul lui Gaudi de Aro Sainz de la Maza. Romanul este un roman horror n care subiectul principal este moștenirea lui Gaudi. Văd că sunt două romane cu detectivul Milo, traduse în românește!

Barcelona este unul dintre cele mai frumoase orașe din lume și asta se datorează marilor arhitecți moderniști dela finalul secolului XIX și începutul secolului XX, în care se distinge unul dintre cei mai geniali arhitecți, Antoni Gaudi. Pentru că romanul este dedicat operelor arhitectonice ale lui Gaudi între care cel mai important monument este Sagrada Familia, catedrala Barcelonei la care se lucrează încă. 

Am ajuns de două ori la Barcelona, am vizitat Sagrada Familia de două ori, am fost la Parc Guell și faimoasa casă Mila La Pedrera și sunt foarte atașat de Barcelona. Paradoxal echipa mea preferată de fotbal este Real Madrid și nu Barcelona, unde am fost în complexul stadionului Nou Camp.

Romanul Călăul lui Gaudi este un roman polițist horror. Ecranizarea îl are în centru pe polițistul Milo Malart (Isak Ferriz). Ca toți polițiștii din romane are probleme, tocmai s-a separat de soție, este suspendat pentru că și-a pocnit șeful și i-a murit tragic un nepot. În Barcelona se petrece o crimă rituală, un mare investitor imobiliar, Tipo este incendiat agățat de balconul casei La Pedrera. Judecătoarea Susana Cabrera (Ana Wagener) îl mobilizează să cerceteze cazul, în pofida opoziția șefilor. El începe cercetările cu o colegă venită de la Madrid, Rebecca Garrido (Veronica Echegui). Între timp este răpit și alt bogătaș, Torrens, șeful unei fundașii care se ocupa de copii instituționalizați. Este și el incendiat pe pe o cruce din parcul Guell. Serialul are șase episoade care sunt denumite după câte o capodoperă de arhitectură a lui Gaudi. Criminalul lasă ca semn al crimei litera G care conduce la Gaudi. Finalmente este răpită și judecătoarea Susana, prietena lui Milo. Tot timpul Milo este atacat la televiziunea de un reporter care intră în contact cu presupusul criminal care îi dă și CD cu victimele. Dar și reporterul devine o victimă a acestui criminal. În final cei doi polițiști reușesc să dea de criminali și să oprească o acțiune teroristă asupra Papei Benedict care venise să sfințească Sagrada Familia.

Serialul este extraordinar de interesant pentru că are imagini și imagini de film din Barcelona lui Gaudi, a investițiilor și restructurărilor urbane prilejuite de Olimpiada din 1992. Serialul se petrece la finalul lui noiembrie 2010 și abundă în celularele momentului, încă nu apăruseră smartfonaele! La televiziune și în anumite am recunoscut că se vorbea în catalană, nu doar în spaniolă! Catalana sună cam ca portugheza după mine, și în scris te uimește prin asemănarea lu limba română.

Recomand cu căldură acest serial care este dedicat Barcelonei!

The Diplomat sezonul 2 și 3

Am văzut sezoanele 2 și 3 din The Diplomat. Serialul nu are nicio legătură cu situația politică de azi din SUA și asta este păcat!

Sezonul 3 se ocupă cu lămurirea atacului asupra portavionului britanic. Atacul a fost organizat sub steag fals de mercenarii lui Leskov, un foarte dubios comandant rus. În prim plan apare Meg Roylin, cea care l-a educat pe Nicol Trowbridge să ajungă în topul politicii britanice ca prim ministru. Roylin este adăpostită de CIA din Marea Britanie. Ea are o conversație cu Hal Wyler și mărturisește că ea a organizat atacul. A fost o afacere nefericită că marinarii de pe portavion mutaseră o rezervă de combustibil unde a lovit racheta și că că folosiseră o rachetă care a condus la pierderile umane însemnate, 41 de marinari  britanici. Șocul și mai mare este că nu ea fusese la originea deciziei, ci vicepreședinta SUA Grace Penn (Alisson Janney)! De ce? Pentru că baza de submarine cea mai importantă se afla în Scoția, care era în preajma unui referendum de desprindere de Marea Britanie. Așa scoțienii ar fi refuzat submarinelor americane să ancoreze în acest port. Grace Penn se afla atunci în vizită în Marea Britanie. Președintele Rayburn o detesta pe  vicepreședinta Penn, ea era pe făraș și președintele ar fi dorit-o pe ambasadoarea Kate Wyler ca viitoare vicepreședintă. Această știre șocantă privind-o pe Penn este transmisă de Hal Wyler președintelui Rayburn și acesta face un atac de cord și moare. Din acest moment Penn devine președintă!

Sezonul 4 se ocupă cu problemele atacului portavionului. Președinta Penn îi propune lui Hal Wyler să-i devină vicepreședinte SUA. Kate, soția lui decide să rămână în post la Londra și ei decid să se separe în secret. Ba, ambasadoarea își găsește un amant într-un spion și diplomat englez. Kate are ideea să dea vina pe Rayburn cel mort ca acesta să fie vinovat de atacul navei britanice. Între timp Meg Roylin se sinucisese ca să cadă și pe ea blamul. Nicol Trowbridge este invitat în SUA și la conferința de presă aruncă blamul pe SUA că a provocat incidentul. Relațiile americano-britanice sunt la cel mai de jos punct. Apare un alt incident, Rusia pierde un submarin nuclear în largul coastelor britanice și aceștia nu au tehnologia să-l recupereze, dar pot apela la americani. Trowbridge este atât de nervos că refuză pe americani și vrea să dea chinezilor sarcina să recupereze submarinul și racheta nucleară. Penn dă ordin unui submarin american să facă poze cu submarinul rusesc și să le arate britanicilor afacerea cu submarinul rusesc. La vederea pozelor Trowbridge pare convins să accepte pe americani. Amantul spion o anunță pe Kate Wyler că rușii ar fi recuperat racheta, dar cine oare este în posesia ei? În final Kate Wyler se decide să se reîmpace cu soțul vicepreședinte și să revină în America.

Acest serial se ocupă de politica la  vârf a SUA, totul se petrece în palate impresionante, luxoase ale diplomației americane și britanice. Cele două sezoane se ocupă însă prea mult de relațiile personale ale ambasadoarei Kate Wyler și acțiunea serialului trenează. Dar merită văzut, pentru că este contrafactual, dar interesant să vezi cum ar fi decurs situația internațională fără înfumuratul catastrofal de Trump!

2025 Bilanț cultural sportiv

Cu Cristian Mandeal

Am fost martorul unor evenimente culturale și sportive importante în 2025. 

Cel mai important eveniment muzical din 2025 a fost Festivalul Enescu, care a corespuns  cu 70 de ani de la trecerea la Domnul a marelui nostru compozitor. Am urmărit câteva concerte pe saitul festivalului, și cel mai mult m-a impresionat prezența în festival a marei pianiste Marta Argerich. 

În Pitești am fost prezent la toate manifestările muzicale organizate de Filarmonica Pitești. Au fost multe concerte interesante, au fost mulți invitați străini. A fost importantul Masterclass cu Michalis Economou. Totuși cel mai important eveniment a fost prezența în postura de dirijor a maestrului Cristian Mandeal.

Am văzut o grămadă de filme și seriale. Cred că filmul cel mai important și mai plin de întrebări a fost A House of Dynamite - O casă plină de dinamită. Este un film de spre o rachetă cu încărcătură nucleară care sparge apărarea antiaeriană a SUA și se îndreaptă spre Chicago. Filmul a trezit discuții foarte aprinse în SUA privind capacitatea sistemul antirachetă american de a bloca atacuri nucleare. Am urmărit cu interes și sezonul 2 și 3 din The Diplomat, despre diplomația marilor puteri, SUA și Marea Britanie. Mi-a făcut o mare plăcere să văd filmul Chere Louise cu Jeanne Moreau și Julian Negulesco, prietenul meu, film care i-a adus celebritatea în Franța la începutul anilor 70. Un alt serial care trezește mari probleme este Zero Day cu Robert de Niro în rol principal, pentru prima oară într-un serial.  Am avut ocazia să văd trei filme cu Belmondo la debut de carieră, în care cel mai important a a fost A bout de souffle care l-a făcut celebru pe Belomondo. Alături de aceste filme am  văzut Nouvelle Vague, un film din 2025 care reface producerea filmului A bout de Souffle, care i-a  făcut celebri pe Belmondo, dar și pe regizorul Jean Luc Godard.  Un film care a trezit multe reacții este Kontinental 25 al lui Radu Jude, despre reflexele xenofobe la Cluj, film care i-a scos din sărite pe naționaliști și suveraniști. La Pro tv urmăresc cu mare plăcere Las Fierbinți, o oglindă a României contemporane, care este inspirată de Caragiale. 

Am văzut mult teatru. Sunt astăzi multe trupe independente care pun la cale comedii care merg în turneu prin țară. În ele cârligul îl constituie prezența unor actori din show-urile de mare succes de la televiziuni, cum este vorba de Gheorghe Ifrim. Singurul actor important care lipsește este Adrian Văncică. Cea mai simpatică piesă de teatru a fost Toc toc, o comedie a Teatrului Marin Sorescu din Craiova, dar și farsa Marea înghesuială cu George Ivașcu. Au fost două festivaluri de teatru la Teatrul Davila din Pitești, dar nu am văzut o piesă care să aibă un mesaj foarte puternic.

A fost un an cu multă lectură. Am citit multe cărți. În primul rând despre cum a apărut creștinismul, religie care a influențat decisiv destinul continentului european și apoi care s-a răspândit în toată lumea. În primul rând influența extraordinară a Sfântului Paul, nu Pavel, anacronism slavo ortodox. M-a enervat Catherine Nixey cu cărțile ei anticreștine, care blamează creștinismul pentru  distrugerea tradiției antice.

Cea mai bună carte de ficțiune a fost Ochii Monei, dedicată morilor capodopere ale picturii. Un exercițiu de lectură în engleză a fost romanul Kim de Rudyard Kipling. 

Un articol din cartea From Babel to Dragomans mi-a lămurit expresia Traduttore  traditore. Limba diplomației în bazinul Mediteranei era italiana, datorită influenței imperiului maritim al Veneției. Turcii otomani avea traducători pe grecii din Fanar- dragomanii! Ei însă nu traduceau exact scrisorile venețiene de frica represiunilor autorităților otomane, de aici și expresia! 

Am citit și ultimul roman din seria Slow Horses, Clown Town al lui Mick Herron. Herron scrie artistic, folosind expresii pretențioase în engleză și îmi face dificilă lectura.

O foarte importantă carte de istoria românilor este Istoria istoriografiei Țării Românești între secolele XIII și XVIII de Ovidiu Pecican. Ea lămurește începuturile feudalității românești. Primele formațiuni feudale din Țara Românească, Valahia în textele slavone apar în secolul al XIII-lea în Banatul Severinului cu influențe valahe sud dunărene și descălecarea lui Radu Negru la Câmpulung. 

Și acum la evenimente sportive!

Cel mai important a fost câștigarea Champions League de către PSG. Este al doilea titlu francez, după cel am lui Olympique Marseille. PSG a avut în grupa de Champions League un comportament acre nu anunța nimic din final. Totul a începu de la meciul din penultima etapă cu Manchester City. City conducea cu 2-0 la Paris și părea că ăsta va fi rezultatul final. PSG s-a trezit ca boxerul din pumni și a bătut cu 4-2. Au mai avut apoi meciurile cu Liverpool, unde la Paris au bătut englezii cu 1-0, la Liverpool a fost invers și la penaltiuri, a bătut PSG, În finală a zdrobit pe Inter cu 5-0. Și așa Dembele, cel cared nu a făcut mare lucru la Barcelona, a devenit câștigătorul balonului de Aur și a titlului FIFA. La Campionatul cluburilor PSG a măturat tot, dar în finală au luat-o de la Chelsea cu 3-0. 

Real Madrid a avut un an slab. Antrenor este Xabi Alonso, cu rezultate schimbătoare în toamnă, au învins Barcelona pe Bernabeu și aveau 5 puncte în față, dar a tot făcut egaluri, inclusiv o înfrângere acasă cu Celta Vigo. Sunt acum cu 4 puncte în urma Barcelonei. 

Liverpool după ce a câștigat cu Arne Slot campionatul englez și a început cu 5 victorii a clacat și a luat vreo 5 bătăi. Și-a mai revenit acum și este pe locul 5. Are meciuri simple în perioada Boxing Day, să vedem!

În grupa Campions League conduce detașat Arsenal, aflat într-o formă de zile mari, conducând și în campionat. Mai este departe până la final, dar deocamdată este favorită. 

La campionatul mondial de handbal fete România nu a terminat prea sus, doar pe locul 9!

Vă doresc în continuare un Crăciun Fericit și Anul Nou cu bucurii!

Wake Up Dead Man Knives Out

Este al doilea film din franciza Knives Out. Wake Up Dead Man se poate traduce ca Trezește-te mortule! Filmele francizei se inspiră din romanele Agathei Christie, numele detectivului Benoit Blanc te duce la Hercule Poirot, cu origini franceze. Rolul acestui detectiv este interpretat de Daniel Craig, care a renunțat la James Bond.

Filmul este despre o crimă imposibilă. Totul se petrece într-o parohie catolică undeva în apropierea oceanului în statul New York. Jude Duplenticy (Josh O'Connor) este trimis la parohia Our Lady of Perpetual Fortitude - Maica noastră de perpetuă dârzenie!? Aici este jupân Monsegniorul Jefferson Wick (Josh Brolin) (fitil!), care este un om foarte rău. Este nepotul reverendului Prentice Wick, mama lui, Grace, fiind convinsă de tată să rămână că va moșteni o avere. Prentice moare și Grace nu găsește moștenirea și vandalizează biserica. După o predică foarte agresivă Jefferson se retrage istovit într-o incintă alăturată și după câteva momente este găsit mort de către Jude. De moartea lui Jefferson se ocupă polițista locului, Geraldine Scott (Mila Kunis), care îl invită pe detectivul Benoit Blanc să rezolve enigma. Principalul bănuit este Jude, care descoperă cadavrul lui Jefferson, dar se pare că și alți membri ai parohiei sunt implicați. Este enigma camerei închise de unde nu ar putea ieși criminalul, enigmă apărută și în alte  romane polițiste. Una din deținătoarele secretelor acestei parohii este Martha  (Glenn Close), care este cea care se ocupă de finanțele parohiei și a fost apropiată de biserică din adolescență, acum fiind vârstnică. Este un film despre cupiditate, despre minciună, despre ipocrizie. Ce m-a izbit la Benoit Blanc este faptul că este costumat ca în anii 70, cu pantaloni evazați! 

În timpul cercetărilor se petrec multe lucruri aparent inexplicabile.

Enigma se rezolvă, mulți vor fi afectați de cercetările lui Benoit, care este ajutat în investigații de diaconul Duplenticy. 

Biserica din film este însă o biserică aflată în Anglia, nu în SUA!

Filmul este interesant, foarte bine condus și cu actori de excepție. O plăcere să-l urmărești, pentru care vi-l recomand!

Blood Coast Pax Massilia sezonul 2

Acum doi ani de Crăciun am vizionat primul sezon din Blood Coast. Acesta este titlul în engleza Imdb dar în franceză sună Pax Massilia, titlu, cu conotații latine. Este un serial polițist care se petrece la Marsilia. Trebuie să repet, am ajuns prima oară la Marsilia și impresia mea coborând din stația  Saint Charles că am coborât în Maghreb, în Algeria , în casbah. Este plină zona dec arabi, când te cobori spre Vieux Port. 

Acum 2 ani în Ajun de Crăciun am văzut primul sezon.

Aici este una din două, ori ai talent de fotbalist și ajungi un fotbalist și antrenor genial ca Zinedine Zidane, ori ajungi să vinzi droguri și să mori împușcat. Cam asta este ceea ce se întâmplă în Blood Coast.

Personajul principal este Lyes Benamar (Yassir Nadifi) șeful echipei antidrog din Poliția din Marsilia. În finalul sezonului 1 ajunge în pușcărie din cauza vinei că a executat niște bandiți. În acest serial al lui Olivier Marchal, polițiștii intră mai repede la pușcărie decât interlopii. 

El încearcă să-l dovedească pe Ali Saidi șeful drogurilor din Marsilia care este și el în pușcărie, dar iese normal, mai repede. Ambii copilăriseră împreună în cartierul de nord al Marsiliei. Benamar evadează și se alătură lui Saidi care vrea să aducă în Marsilia droguri, și cu banii rezultați și spălați să intre într-o mare afacere imobiliară. Echipa lui Benamar, condusă de negrul Miranda continuă acțiunile de eradicare a vânzării de droguri. Tatoo unul dintre polițiști primește o informație de la un adolescent mulatru despre malversațiile altei familii magrebiene care vrea să-i termine pe cei din clanul Saidi. Serialul este extrem de violent În final acțiunile lui Benamar rămân în coadă de pește pentru că urmează un alt sezon.

Serialul este distribuit de Netflix și are nota 7, adică bună!

O idee genială la Sala Sindicatelor Pitești

Sărbătorile Crăciunului ne-a mai oferit la Sala Sindicatelor Pitești o comedie, O idee genială. Observ că de la un timp apar trupe independente de teatru care s-au specializat pe comedii. Această Comedie este produsă de trupa Wonder Theater. Piesa O idee genială este în linia clasicului Georges Feydeau este o comedie scrisă de Sebastien Castro. 

Soțul Arnaud ( Gheorghe Ifrim) este gelos că Cedric (Adrian Nour), agentul imobiliar pe care l-au consultat îi face ochi dulci partenerei lui, Marion (Maria Obretin). Așa că întâmplător dă în troleibuz de un tip care-i seamănă leit. Și montează o înscenare cu acest Thomas, care să o determine pe Marion să renunțe la avansurile lui Cedric. Și de aici încurcături și quiproquouri, pentru că Thomas este actor amator și cam prost. Pentru ca lucrurile să se încurce și mai tare, apare în apartamentul lui Arnaud și vecina Catherine (Antoaneta Zaharia). Actorul Adrian Nour face un tur de forță jucându-l pe Thomas, apoi pe Cedric și pe fratele său Jules, care este instalator. De aici ies niște încurcături amuzante și bietul Arnaud nu mai știe cum să mintă și să-i ascundă pw cei trei. 

Finalul este că Marion și cu Arnaud se împacă și se decid să se căsătorească. Final fericit inclusiv pentru moi spectatorii. Actorii ai interpretat cu plăcere rolurile și ne-au umplut de plăcere, bucurie și mai ales de râs!

Distribuția:

Arnaud - Gheorghe Ifrim

Marion - Maria Obretin

Catherine - Antoaneta Zaharia

Thomas, Cedric, Jules - Adrian Nour

Regia - Daniel Hara

Backflash de Richard Stark

Acest roman, Backflash a fost scris în 1998. Se poate traduce titlul ca Riposta. 

Parker scapă nevătămat dintr-un accident după un jaf, dar Howell, șoferul rămâne blocat între fiarele mașinii. Ajunge cu bine acasă la soția Claire. 

Primește un telefon ciudat de la un anume Cathman. Acesta îl contactase pe Howell și îi propusese o afacere. Pe Hudson se mutase din Biloxi un vapor, care era de fapt un cazinou pe apă și acum primise numele Spirit of Hudson. Cathman îi propune lui Parker să jefuiască acest vas cazinou. Parker începe cercetările, îi contactează pe Dan Wicza și pe pilotul de curse Carlow, ca apoi să îl aducă de la Londra pe Lou Sternberg, iar de la New York pe Noelle. Sternberg va întruchipa un membru al parlamentului statului New York, care era împotriva jocurilor de noroc. Cu ajutorul lui Cathman obțin aprobarea să facă o vizită pe vas, congressmanul fiind însoțit de 2 polițiști înarmați, Wicza și Parker. Între timp pe vas se urca într-un cărucior de invalizi Noelle, care era ajutată de Carlow ca însoțitorul ei. Ea avea sub scaun un suport cu o oală de noapte pentru nevoile invalidului. Dar apar complicații, un tânăr reporter era pe vapor și făcea în secret un reportaj. Și le mărturisește lui Noelle și lui Carlow că individul care poza în congressman era un fals., celui adevărat îi luase un interviu. Carlow îl rezolvă, îl leagă și-l aruncă într-o barcă de salvare. Sternberg reușește să convingă pe însoțitoarea din partea vaporului să viziteze și camera de bani. Acolo îi blochează pe angajați și iau un sac cu bani pe care-l bagă în suportul căruciorului lui Noelle. Parker și partenrii părăsesc vaporul cu ajutorul unui barcagiu pe care-l angajaseră, banii fiind sub sacunul lui Noelee. Noelle și Carlow coboară de pe vas rapid pentru că simula că-i este rău când vine șpoliția să facă cercetări. Parker și partenerii ajungând la țărm văd lumini la cabana pe care o închiriaseră. Evită debarcarea acolo și-l iau la întrebări pe barcagiu, care recunoaște că le-a spus de jaf unor motocicliști care vindeau droguri. Ajung la cabană pe ocolite și acolo surpriză! Cei trei bikeri erau morți! Ei fuseseră împușcați de un polițist corupt care  aflase de la Howell de  Cathman și de jaf. În cursul luptei cu bikerii este și el rănit, dar dispare dispare.  Vin și Noelle și Carlow, împart banii și fiecare pleacă la treaba lui. Doar Parker se duce la Cathman să lămurească afacerea. La el găsește niște foi cu mărturii complete privind jaful. Însă este atacat pe la spate de polițist și încătușat. Îi explică ce a făcut Cathman și acesta îl termină. Apoi Parker îl convinge pe polițist să ia mașina lui să ajungă unde erau partenerii cu banii. Ajunși la o stație de benzină polițistul se duce la toaletă. Parker se eliberează de cătușe cu o agrafe pe care o palmase la Cathman. Îl surprinde în toaletă pe polițist și-l ia la întrebări și apoi îl împușcă. 

Final! Este un roman foarte dur cu victime, dar find bandiți și ticăloși nu se pune. Observ că nu apar telefoanele celulare care sunt un ingredient important în toate filmele și romanele de acum.

Bun de citit, când fac pauză de la lecturi adevărate!

Mick Herron - Slow Horses sezonul V, Clown Town, Down Cemetery Road

Într-o perioadă scurtă am văzut două seriale inspirate de romanele lui Mick Herron și am citit romanul Clown Town.

Am văzut și sezonul V din serialul englezesc Slow Horses, inspirat din romanele lui Mick Herron. Acest sezon este inspirat din romanul London Rules într-o adaptare liberă. 

Ce sunt London Rules?

But that was London Rules for you: force others to take you on your own terms. And if they didn’t like it, stay in their face until they did.

adică pe românește: Regulile Londrei sunt că forțezi pe ceilalți să te ia în considerare potrivit regulilor tale. Și dacă nu le place fă-i să le accepte.

În piața Abottsville un individ începe să tragă în toată lumea și în primul rând împotriva unui voluntar pentru realegerea primarului Zafar Jaffrey, care trimite la primarul de azi al Londrei, Sadiq Khan. Finalmente ucigașul este împușcat în cap de un lunetist. Acesta pleacă cu o dubiță albă.

Totul pornește și de la faptul că Roddy Ho este văzut cu o frumoasă brunetă, numită Tara. Bruneta se dovedește a fi libiană și  dă echipei de teroriști de origine libiană adresa lui Ho. Individul care vine să-l împuște pe Ho este neutralizat de Ho și Jackson Lamb, șeful Slough House și apoi rănit de Shirley Dander. Individul este omorât finalmente de teroriști ca să scape de un individ inutil. Ei pregătesc alte atacuri. 

Diana Taverner află de aventurile erotice ale lui Ho. Îl arestează și-l duce la sediul Regent's Park. Pe cei din Slough House îi arestează la rândul lor. De afacere se ocupă Emma Flyte, fostă slow horse. Așa se află că Ho a lăsat-o singură pe Tara la computer și aceasta a introdus un virus care poate bloca computerele MI5. 

Teroriștii organizează sabotaje. Unul este de a turna o substanță în rezervoarele de benzină ale unei companii de distribuție. Astfel motoarele automobilelor se blochează și iau foc. Operațiunea este îndeplinită de imbecilul de fiu al primarului Jaffrey, ecologist! Alt sabotaj este o bombă pusă în Grădina Zoologică din Londra unde sunt omorâți 12 pinguini !?

Jaffrey este în competiție cu extremistul suveranist Dennis Gimball. Gimball îl șantajează pe Whelan, șeful MI5, căruia Diana's Taverner îi este adjunctă. Whelan face rost de dosarul lui Gimball care se dovedește a fi fiul unui turc, care intrase la pușcărie, Gimball este dat în adopție unei familii de englezi și așa ajunge el mare apărător al purității engleze. Cei de la Slough House află de intenția unui atentat împotriva candidaților la primărie. Catherine Standish este la Zafar Jaffrey, observă pe atentator și atacă cu o sticlă de apă pe primar care creează confuzie și atentatorul nu reușește să-l împuște și este terminat de Shirley Dander.

În același timp River Cartwright și JK Coe supraveghează pe Gimball, care repetă în stradă în spatele scenei ce va spune în discursul său inflamator. River atacă pe bodygardul negru a lui Jeffrey, care vine să-l amenințe pe Gimball. Cere ajutor lui Coe aflat pe niște schele. Coborând pune în mișcare niște scripeți și în capul lui Gimball cade o găleată cu vopsea care-l ucide pe Gimball, reușind atentatul care-l doreau teroriștii, dar invers!

În final, echipa de slow horses anihilează atentatul care urma să se producă la locul unde erau comemorate victimele de la Abottsville, unde tot Coe îl anihilează pe teroristul șef care conducea acțiunile. 

Tara, care intrase în Ambasada Libiei se adresează Dianei și ceruse bani pentru oprirea atentatelor și este prinsă în final de Lamb. Dar nu este finalul. Bunicul lui River, David tot vorbește de albine care au un ac și el realizează că mai este un terorist, care îl capturase pe șeful Whelan. River îl împușcă pe terorist și Whelan scapă.

Lamb are o discuție cu Whelan pe care-l obligă să demisioneze, Taverner luându-i locul.

Serial bine făcut, englezesc!

Clown Town 

Acest roman apărut acum, în 2025 este din seria romanelor Slow Horses. Aceasta este porecla care în românește ar fi mârțoage, angajați la MI5 într-o anexă numită Slough House, adică mlaștina!

Slough House este condusă de Jackson Lamb care are acum, datorită serialului Slow Horses figura actorului Gary Oldman. Lamb este un fost spion în Est în timpul comunismului, fiind trecut prin ciur și prin dârmon.

Acest roman este legat de cel anterior, Bad Actors.

În acesta River Cartwright, un slow horse, al cărui bunic, David a fost șef la MI5, este infectat cu Noviciok pus de spioni ruși, pe clanța ușii bunicului. Casa a fost ulterior distrusă, bunicul a decedat și acum, River s-a întremat. El trăiește cu Sid Baker, care a fost împușcată în cap, dar și ea și-a revenit. Biblioteca lui David Cartwright a fost donată unui colegiu din Oxford, care este specializat în limbi slave. Bibliotecara care  a făcut inventarul bibliotecii, după un video clip dat de River a constatat că lipsește o carte. Carte care este inexistentă, autorul nu există, nici titlul. Așa că River pleacă la Oxford să lămurească treaba. Acolo află că de bibliotecă se ocupă și Stamoran, fost și el spion MI5. Acesta recunoaște că el a subtilizat cutia cu coperta cărții inexistente, care ar fi conținut chestii pornografice. 

CC, de fapt Stamoran, convoacă două doamne, Daisy și Avril și pe Al cu care se implicaseră în afacerea Pitchfork - furca, care acoperea un terorist IRA în anii 80, care era omul britanicilor și dădea în gât teroriști IRA. El era însă un criminal scârbos, care omora și viola. El este strecurat în Anglia sub acoperire și plătit de autoritățile britanice. Însă este finalmente executat, se pare de cei de la IRA. CC Stamoran găsește o microcasetă produsă de David Cartwright în care detalia afacerea murdară. CC se sfătuiește cu partenerele și cu Al să o șantajeze pe Diana Taverner - șefa MI5. Taverner află cine erau  șantajiștii și o trimite pe Sid Baker cu un plic cu 1000 de lire și un telefon burner- telefon preplătit. CC administra o casă secretă MI5 unde ajunge Sid și este capturată de echipa lui CC. În același timp River miroase că CC îl duce cu vorba și se duce șl să-l caute și să-l ia la rost. Ajunge la casa secretă și o sună pe Sid, care nu-i răspundea și aude telefonul lui Sid în această casă și devine foarte îngrijorat. Sid este eliberată de complotiștii lui CC, dar nu mai are telefon ca să-l anunțe pe River. Între timp cei patru complotiști au împărțit banii și se despart și ei. CC dă telefon lui Diana de pe burner și este convocat la o casă în Londra. Diana era șantajată de un politician veros, Pete Judd, fost ministru de interne-Home Secretary. Diana primise de la Judd niște bani cu care montase o execuție a unor agenți în Rusia. Banii proveneau de la agenți chinezi, mare încurcătură! Diana îi promite lui Judd o întâlnire cu noul Home Secretary.  De fapt Diana Taverner îl trimite pe CC să-l execute pe Judd. Jackson află de malversația Dianei și o amenință că dă totul pe față. Își trimite echipa slow horses să-l protejeze pe Judd. Judd aștepta întâlnirea la un club de noapte, unde CC se îndrepta. Însă Daisy pusese un telefon în mașina lui CC și află unde se ducea și merg și ei acolo. Welles, omul care se ocupa cu protecția lui Judd află de la Lamb că Emma Flyte, fosta lui șefă a echipei de protecție MI5 - The Dogs a fost omorâtă de ticăloși puși de Judd și nu se mai preocupă de ce se va întâmpla cu el. La club ajung toți. CC ajunge să-l amenințe cu pistolul pe Judd, dar River și Sid îl acoperă. CC face un atac de cord, pistolul ajunge la Al, care o împușcă pe Ashley, iar Daisy îi taie gâtul Louisei Guy și o omoară, ambele slow horses.  Judd este recuperat de Welles și dispar. Consecințele care au dus la moartea unui slow horse și rănirea gravă a altuia îl scoate din minți pe Lamb. Între timp, Diana Taverner este convocată de prim ministrul nou, care îi cere demisia. Diana îi produce microcaseta lui David Cartwright care îl implica și pe el, tânăr avocat în ascensiune politică și-l obligă să renunțe la demisie. Judd este convocat de Diana Taverner la ea acasă. Acolo dă însă de Jackson Lamb. Acesta intrase în casa lui Taverner, datorită lui Ho, IT-istul genial slow horse, care anulase sisteme de securitate, îi deschisese seiful unde avea un pistol. Ho mai anulase toate camerele CCTV din zonă. Lamb este adus la casa Taverner de River. Jackson Lamb are o discuție foarte dură cu Judd, îi știa toate malversațiile și finalmente îl împușcă mortal. Ascunde pistolul curățat de amprente în seiful lui Taverner și dispare. 

Poliția intervine și Taverner este reținută. Deja prim ministrul o dăduse afară și se gândea cine o va înlocui, probabil Whelan, cel din episodul 5 Slow Horses. Amenințarea lui Lamb s-a realizat!

Ce este frustrant pentru mine este, cum am mai spus faptul că Mick Herron scrie artistic cu cuvinte rare și exprimări întortocheate, cam foarte englezești! Alte romane de acest gen le citesc mai rapid în engleză decât în românește.

Down Cemetery Road

Scormonind prin biografia lui Mick Herron am găsit că un roman mai vechi al lui Herron a fost ecranizat  ca serial în opt episoade și difuzat în septembrie 2025. Suntem amenințați cu un nou sezon. La fel cum Slow Horses are pe imdb 7 sezoane!

Herron a avut la începutul anilor 2000 o serie de romane având-o pe Zoe Boehm, detectiv particular, personaj principal. Titlul s-ar traduce: șoseaua cimitirului de jos!?

Acest serial are, cum am spus, ca personaj principal pe Zoe Boehm (Emma Thompson), dar și pe Sarah Trafford (Ruth Wilson), restauratoare de artă. Ambele actrițe sunt veterane ale cinematografiei britanice, Wilson mai tânără, Thompson deja se apropie de senectute. 

Sarah locuiește împreună cu soțul, bancher în Oxford. Într-o zi venind acasă cu bicicleta, era să lovească o micuță mulatră simpatică. Seara au invitați, unul fiind un  bogătaș pe care soțul vrea să-l implice într-o afacere. Însă se petrece o explozie de gaze vis a vis de casa lor. Mor părinții, dar scapă întâmplător micuța mulatră, Dinah Singleton. Sarah care o văzuse mai devreme are o obsesie să o salveze. Treaba este foarte dubioasă, pentru că demersurile la poliție arată că dosarul exploziei este blocat din ordine superioare. Sarah vede din întâmplare o tăbliță pe o clădire Oxford Investigation. Intră și dă de Joe, care era soțul lui Zoe. Toate eforturile lui Sarah produc niște evenimente periculoase. Joe se sinucide, dar se pare că este doar simulată, Sarah este victima unei tentative de omor, dar este salvată de veteran britanic negru, Downey. Sarah are revelația că a confundat-o pe Dinah cu altă micuță care-i semăna. Însă continuă investigațiile împreună cu Zoe Boehm. Micuța Dinah era ascunsă undeva în Scoția, de afacere ocupându-se un agent secret Hamza ( Adeel Akhtar, un actor indiano-mulatru) coordonat de C, șeful MI6?! Cele două doamne încep investigațiile ajutate de Downey și încep aventuri nebune, cu mașini, prin trenuri de noapte, pe mare cu bărci, cu indivizi puși să le elimine și că suntem în Scoția cu scoțieni care detestă englezii. Sunt ajutate și de un hacker, angajat la Morgă. Toate aceste acțiuni de nuanță teroristă sunt ordonate de C ca să acopere o ticăloșie a guvernului britanic. În final Dinah este salvată, mulți sunt sacrificați, Boehm este o supraviețuitoare la tentative de asasinat. Este un serial foarte antrenant, foarte bine făcut, cum excelează britanicii.

Scenă de familie la Teatrul Davila Pitești

În această seară de 13 decembrie la Teatrul Alexandru Davila s-a produs avanpremiera piesei Scenă de familie, aparținând scriitoarei Alexandra Băcăoanu. Regia aparține lui Thomas Ciulei, fiul lui Liviu Ciulei, în sala Studio Liviu Ciulei a teatrului Davila.

Este o piesă românească contemporană, o dramă care se petrece într-un oraș monoindustrial din Valea Jiului. Pe lângă criza industrială și economică a acestor orașe are loc și criza familiei din astfel de orașe.

Tatăl miner este pensionat, la 45 de ani, dar pensia este insuficientă și trebuie să găsească de lucru. Însă ca toți minerii a căzut în patima băuturii. Nu este situația magistraților din  justiție, care parcă ei ar lucra în mină cu grad de risc avansat, unde mina cade pe tine, explodează gazele de mină, nu ca la ei unde doar îți cad dosarele în cap! Soția s-a îndepărtat și pentru că fiica a plecat în Anglia la muncă, vrea și ea să lucreze la curățenie în Anglia. De fapt, cum devoalează soțul și-a găsit un prieten pe FB. Fiica, Magda, care tocmai s-a întors acasă este interogată de mamă ce face acolo. Aflase că a lucrat pe videochat. Finalul este cathartic, Magda recunoaște că a făcut și prostituție, că a devenit dependentă de droguri și a rămas gravidă și vrea să păstreze copilul și să-l crească acasă. Așa că toți cântă acompaniați la chitara tatălui : We will rock you. Familia care părea că se dezagrege, se reunește.

O piesă dură, cu subiect adevărat, cu actori în mare formă și cu o scenografie suficientă.

Distribuția:

Paula Chirilă – Ana (mama)

Cătălin Mirea – Cristi (tatăl)

Luana Lute – Magda (fiica)

Regia artistică și scenografia Thomas Ciulei

Adaptare după „Scenă de familie” de Alexandra Băcăoanu.

Hunting Season cu Mel Gibson și Jay Kelly cu George Clooney

Am văzut două filme având pe generic doi mari actori ai momentului și aș vrea să le prezint.

Hunting Season

Este un film de genul western având ca personaj principal un om pe care toți îl denumesc cowboy. Filmul nu este cine știe ce, lui Mel Gibson nu i se mai oferă roluri în filme de mare calitate pe măsura talentului său. Filmul se petrece într-o zonă muntoasă, cu păduri. În ultimele filme Gibson are o barbă albă de predicator și tot timpul personajul lui arată o credință puternică, care este pare fiind și a actorului. Aici, într-o cabană personajul lui, Bowdrie își crește fiica, Tag o adolescentă ajunsă la maturitate. Tag știe să împuște cerbi cu arma cu lunetă, se duce la pescuit, duce o viață asemănătoare cu strămoșii preistorici. Bowdrie se duce la oraș să verifice poșta primită și să mai stea de vorbă cu șeriful Brake. Într-o zi, prin pădure, pe lângă un pârâu aude strigăte ce ajutor și dă de o tânără femeie rănită, numită January. O aduce acasă o îngrijește împreună cu fiica Tag și aceasta se întremează. Află că a fost luată ostatică împreună cu prietena ei ospătăriță, care era combinată cu un ajutor de șerif, Jensen. De la Brake a aflat că Jensen era băgat în niște afacere murdare. În orășelul montan se aciuise o bandă din cartelurile mexicane de droguri, condusă de un anume Alejandro (Jordi Molla). Ospătărița fusese ucisă și bandiții credeau că și ea este moartă. După ce s-a pus pe picioare, January este dată în grija șerifului să o ducă cât mai departe de aceste locuri. Însă unul din ajutoarele de șerif află și banda lui Alejandro o ia din nou ostatică pe January. Bowdrie află unde este sediul bandei și începe o luptă cu bandiții. Ajutorul surpriză este Tag cu pușca ei cu lunetă. Bowdrie îi termină pe bandiți, Tag rezolvându-l pe Alejandro, banditul șef. January este eliberată și poate pleca de acolo. Finalul este melodramatic într-un final legat de fiica lui și mama ei presupusă moartă. Un film bunicel, văd că i-a crescut pe IMDb cota de la 4,9 la 5,4!

Jay Kelly

Acesta este ultimul film al lui George Clooney, lansat se pare la Festivalul de la Veneția. Văzând filmul mi-a produs impresia că ar putea fi inspirat din Opt și jumătate al lui Fellini. Este un film trist! 

Clooney este în film actorul de mare succes Jay Kelly, ajuns foarte bogat și celebru după filmele făcute. Și dintr-o dată apar problemele. Fiica cea mică, Daisy dă dovadă de independență și înainte de colegiu pleacă în Europa cu prietenele. Fiica cea mare, Jessica îl acuză că nu s-a îngrijit de ea. Sunt probleme cu echipa lui inclusiv cu Ron (Adam Sandler), agentul lui care îi ia 15% din câștiguri. Moare un mare regizor, Peter Schneider, cel care l-a lansat și la funeralii îl revede pe Timothy, fostul lui coleg de actorie, între timp ajuns doar un instructor pentru copii. După câteva pahare Timothy vrea să- bată pe Jay, pentru că i-a furat cariera. La o probă de debut cu Schneider, Jay se oferă să interpreteze el partea lui Tim și este angajat în film. Urmează o carieră fulgurantă. După incidentul cu Tim, Jay se decide să-și urmeze fiica în Europa la Paris și apoi în Italia unde urmează să primească un omagiu, pe care inițial îl refuzase. Pleacă cu avionul personal al Paris, apoi ia trenul spre Italia. Această călătorie îi dă ocazia lui Kelly la niște flash back-uri  din începutul carierei lui, care îl urmăresc dea-lungul călătoriei în Europa. Se vede părăsit de echipă, inclusiv agentul Ron vrea să plece, dar cedează rugăminților lui Kelly și rămâne. Tot timpul îl apasă de faptul că nu a avut grijă de fiicele lui. Pe drumul cu trenul îl blochează pe un hoț în scene parcă făcute într-un film! La festivitate de omagiere îl invită inclusiv pe tatăl lui, fost muncitor (Stacy Keach, ce actor a fost!), care însă se îmbată, i se face rău și pleacă. Finalul este la festivalul de omagiere, unde vedem imagini cu  Sophia Loren, cu Marcelo Mastroianni, trimitere la Fellini și imagini din filmele lui Jay Kelly.  Nostalgia după tinerețe și succes îl copleșește pe Jay Kelly.

Merită văzut în primul rând pentru recitalul dat de George Clooney.

Marea înghesuială la Sala Sindicatelor Pitești

Cred că n-am mai râs demult așa, ca în această seară. Această piesă  realizată de trupa independentă P2P este o comedie extrem de spumoasă plină de quiproquouri și minciuni. Pare a fi o adaptare după o comedie franțuzească în opinia mea. 

Jane (Ana Odagiu) este o întreprinzătoare femeie care rulează alternativ doi amanți Robert (Sergiu Costache ) și Billy (George Ivașcu). Îi tapează de bani pe amândoi pe aceleași cheltuieli. Totul se dă peste cap când apare prietena ei, Mary (Alexandra Răduță). Și cei doi amanți dau unul peste altul și cele două femei construiesc tot felul de minciuni. Cei doi amanți ai lui Jane pun ochii pe Mary, și îi fac tot felul de avansuri, care o enervează pe Jane. Billy își luxează piciorul și-și minte soția că este la o clinică. Și minciunile sunt date din nou peste cap în momentul în apare și soțul lui Mary (Bogdan Farcaș), un veterinar bețiv care are o fermă de oi în Australia. Se construiesc minciuni în continuare, Robert devine  Bob nebunul, soțul din pușcărie al lui Jane. Totul devine și mai aiuritor când Mona (Paula Chirilă), soția lui Billy, care dă de adresă apartamentului lui Jane printr-o aplicație de pe telefon. Jane minte că la ea este o clinică. după tot felul de situații comice Mona pleacă cu soțul, la fel și Mary cu soțul veterinar. În fine Jane și Robert sunt singuri. Și se aude soneria de la ușă. Oare cine ar fi? Imaginara mamă a lui Jane, mare consumatoare de vodcă, oare?

Toți actorii au fost într-o formă deosebită, și lumea nu mai putea de râs. Culmea că toți actorii masculini au fost în distribuția din serialul Protv, Clanul. Scenografia este funcțională, iar regia îi lasă pe actori să se dezlănțuie.

Distribuția: George Ivașcu, Ana Odagiu, Sergiu Costache, Bogdan Farcaș, Paula Chirilă si Alexandra Răduță

Regia si Adaptarea: Dragos Câmpan

Scenografia: Maria Dore

Valurile de Virginia Woolf

De câtva timp Mircea Mihăieș publică fragmente din cartea sa despre Virginia Woolf în revista România Literară. Virginia Woolf a fost o importantă scriitoare engleză de la începutul secolului XX și din perioada interbelică. Ea făcea parte din grupul Bloomsbury de scriitori din această perioadă. Pe la începutul anilor 70 au apărut în traducere românească cele mai importante cărți scrise de ea. Știu vă am cumpărat această carte, din snobism, dar nu am citit-o! Așa că am luat-o acum din bibliotecă să o citesc. Văd că aceste cărți nu s-au mai retipărit. Am găsit coperta cărții apărute în 1973. Cartea este tradusă  de Petru Creția care o prezintă pe scriitoare și romanul ei. Creția o consideră pe Virginia Woolf ca o scriitoare la fel de importantă pentru evoluția romanului precum Kafka și Faulkner și de asemenea, James Joyce. 

Romanul Valurile, considerată capodopera acestei scriitoare nu este propriu zis un roman. În roman sunt 6 personaje care ies succesiv la rampă. Este vorba despre Susan, Rhoda și Jinny personaje feminine, Louis, Neville și Bernard, personaje masculine. În plus este amintit mereu Percival. Romanul începe cu adolescența acestor personaje care se petrece în școli particulare, public school, gen Eton sau Harrow. Personajele fac parte din aristocrația engleză nobiliară și burgheză. Se amintește mereu de accentul lui Louis, al cărui tată este bancher australian. Principala preocupare a băieților este cricketul. După aceste școli urmează universitățile, Oxford sau Cambridge, sau universități străine. Personajele s-au maturizat sunt cupluri, au copii, se îndreaptă spre senectute. Percival pleacă în India și moare aruncat de pe cal, fiind regretat de toți. În rest romanul este alcătuit din descrieri poetice de natură, impresii fugitive de momenta ale personajelor. 

Nu pot să zic că am citit-o rapid, dar nici nu-i nevoie pentru că în roman nu se întâmplă mai nimic. 

Maigret

Maigret este un serial englezesc în 6 episoade.  Este atât de englezesc că nu pare a fi despre celebrul detectiv francez al lui Georges Simenon. Este filmat în Ungaria pentru că am recunoscut imagini din Stația de tren Keleti cu trenuri ca în România.

Inspectorul șef Jules Maigret este un tânăr din zilele noastre, interpretat de Benjamin Wainwright. El are de rezolvat mai multe afaceri polițiste. 

Prima este legată de acțiunile unor tâlhari care dau jafuri la bănci. În același timp pe malul Senei este descoperit un cadavru cu fața complet distrusă. Cu toate că procurarea Kernavel îl tot obligă să cerceteze cazul jafurilor, el investighează în continuare cazul omului ucis cu ajutorul inspectorului Foulon. Autorii jafului atacă și o bijuterie, lucru care nu are logică și unde sunt răniți și omorâți participanți și oameni nevinovați.  Dar Maigret își dă seama că jaful de la bijuterie avea ca scop să ajungă la arhiva primăriei care conținea hărți ale subteranelor Parisului. Așa că îi surprinde pe bandiți când jefuiau altă bancă. În același timp Maigret află că victima de pe malul Senei este un hoț care a jefuit un bogătaș sirian. Intervine securitatea franceză care îl avea pe acest sirian ca sursă de informații. Maigret îl încolțește și acesta recunoaște că împreună cu amanta franceză l-au surprins pe hoț și l-au omorât.

Celelalte patru episoade sunt legate de locul unde s-a născut Maigret, Saint Fiacre.

Următoarele două episoade se ocupă cu Ferdinand Fumal, un fost coleg de școală din copilărie, fiul unui măcelar din Saint Fiacre, pe care copii îl porecliseră Grasul. Fumal a ajuns un miliardar veros, care face afaceri prin șantaj. El reclamă că a primit niște amenințări cu moartea pe telefon de la adrese necunoscute. Însă experții IT depistează că exact de unde se primeau telefoanele de amenințare corespundeau cu locurile unde se afla Fumal. Totuși într-o noapte Fumal este găsit mort împușcat. Maigret rezolvă crima și în cursul cercetărilor se revede cu contesa de Saint Fiacre, care era și ea șantajată de Fumal să-și vândă domeniul. 

Ultimele două episoade sunt dedicate în principal afacerii Saint Fiacre. Totul este inspiră de romanul Afacerea Saint Fiacre, care fusese ecranizată cu Jean Gabin în rolul principal. Saint Fiacre fusese un domeniu unde tatăl său administra moșia contesei. Afacerile nu au mers bine și tatăl lui a murit de inimă rea. Din acest motiv Maigret refuza întoarcerea la Saint Fiacre. Contesa își dă seama că Gautier, administratorul actual o jecmănește și o obligă să vândă castelul moșiei. Maigret decide să ajungă la Saint Fiacre. În același timp trebuie să rezolve o crimă inexplicabilă comisă împotriva unui tânăr student, Antoine Batille. Acesta înregistra pe telefon zgomotele Parisului. Și într-un bar este bănuit de niște interlopi că-i înregistrează. Aceștia puneau la cale jefuirea unui colecționar de tablouri. Maigret îl oprește pe tânărul fiu al contesei de Saint Fiacre, expert de evaluări de pictură să nu se amestece cu acești indivizi dubioși. O echipă al lui Maigret îi supraveghează pe interlopi și îi arestează asupra faptului.  Ajuns la Saint Fiacre nu mai dă de contesă, aceasta murise la biserică la slujbă. Maigret dă vina pe medicația medicului contesei care se pare că era de conivență cu administratorul Gautier. Acesta jefuise sistematic pe contesă. Maigret îl ajută pe Maurice, fiul contesei să-l dea în gât pe Gautier pentru malversațiile făcute. Trebuie însă să se întoarcă de urgență al Paris. Finalul este extrem de tensionat, dar rezolvat cu sânge rece de Maigret. 

Merită văzut, chiar dacă o afacere franceză este foarte englezească.

Corpul femeii ca un câmp de luptă Teatrul Dramatic de Stat „Sandro Akhmeteli”, Tbilisi, Georgia

Această piesă a lui Matei Vișniec a fost jucată al Festivalul Liviu Ciulei de la Teatrul Davila Pitești.

Cred că această piesă pare a fi cea mai interesantă, pentru mesajul piesei și pentru faptul că a fost jucată în limba georgiană. Am verificat pe net despre limba georgiană, este o limbă veche din cele caucaziene și nu prea seamănă cu nimic. Parcă am depistat niște cuvinte din rusă, chestiune normală pentru că a fost sub stăpânirea lor. 

Apoi este vorba despre piesă. Este inspirată din cele întâmplate în războiul din Bosnia. Violul în război, cum se spune și în piesă este menit să să dezarmeze inamicul și este un eveniment care are ca semnificație luarea în stăpânire. Mai este vorba și de faptul că mai multe etnii stăpânesc același teritoriu, dar îi despart credințele religioase în acest caz. Pentru că în fosta Yugoslavie toți vorbeau aceeași limbă, sârbo croata, sub mai mult forme, căci nu există o limbă bosniacă, deci musulmanii vorbesc aceeași limbă ca sârbii și croații din această țară, dar au ajuns să se urască de moarte în evenimentele de la fărâmarea fostei Yugoslavii. 

Piesa constă din discuția dintre două femei. Kate Mc Loin, irlandezo americană, se pare de la Crucea Roșie și bosniaca Dorra care a fost violată. 

Piesa este regizată interesant. Noi spectatorii stăteam pe scaune așezate pe scenă și în mijlocul nostru se producea cele două actrițe. Aș spune că ambele sunt extrem de frumoase. Dialogurile se produceau între ele, dar se auzeau și din off pe un fond muzical cu accente grave. Apoi actrițele purtau la gât niște minicamere video care apoi transmiteau imagini cu întârziere pe ecranul din spate. Pentru că exista supratitrarea în românește, unele erau texte suplimentare care să dea înțeles dialogului și a ambientului în care se petrecea tragedia. 

A fost un spectacol reușit și actrițele, cât și regizorul, care a apărut în final merită felicitați

Distribuția

Gvantsa Kandelaki

Sofia Sebiskveradze

Regia artistică / Irakli Gogia

Muzica / Mehran Mirmiri

Belmondo Nouvelle Vague

Întâmplarea a făcut să caut un film și am dat pe Netflix de două filme cu Belmondo în 1960, aflat la debut de carieră și în același an cu capodopera A Bout de souflle - Cu sufletul la gură. Am văzut aceste filme în ordinea următoare Une homme nomme la Rocca - Un om numit La Rocca, apoi Les distractions - Distracțiile. Apoi am căutat și am găsit un stream pe care am revăzut A bout de souflle - Cu sufletul la gură. Acest film l-am văzut prima dată la Biblioteca franceză pe când eram student! De fapt căutam Nouvelle vague, un film Netflix, care încă nu este difuzat la noi. Am văzut și acest film care este dedicat capodoperei lui Jean Luc Godard.

Un homme nomme La Rocca

Acest film este realizat în 1961 de Jean Becker. Jean Paul Belmondo joacă în acest film rolul unui gangster, La Rocca, rol în care era distribuit la începutul carierei. Filmul este despre un hoț, gangster numit La Rocca care este temut pentru că trăgea rapid și înfricoșa gangsterii. Un prieten al lui Xavier Ade este prins și judecat pentru o crimă pe care nu o comisese, de fapt un alt gangster Villanova o făcuse. La Rocca îl execută și preia afacerile lui Villanova, dar intră în conflict cu o bandă de americani condusă de un bandit interpretat de Michel Constantin. În timpul răfuielii, bandiții americani sunt terminați de La Rocca, dar La Rocca intră la pușcărie și ajunge coleg cu Xavier. Ambii se înscriu voluntari la o deminare pe malul Mării Mediterane. Xavier are un accident cu o mină și își pierde mâna. Sunt eliberați și împreună cu sora lui Xavier vor să cumpere o proprietate, dar nu au bani. Xavier ia banii unii fost acolit care, însă pune pe urmele lui niște asasini. Aceștia au o altercație și sora lui este împușcată. Xavier vine fericit să anunțe că a cumpărat proprietatea, dar află că sora lui nu mai este. Cei doi se despart la cimitir. 

Este un film modest care mizează pe calitățile tânărului și talentatului Jean Paul Belomondo, care este potrivit în rolurile de hoț simpatic.

Les Distractions

Acest film a fost realizat în 1960 în regia lui Jean Dupont. Rolul principal îl are Jean Paul Belmondo care este Paul, fotograf și jurnalist. Este un mare seducător și golănaș. Are o iubită, pe  fotomodelul Vera (Alexandra Stewart). În film apar și alte vedete la început de carieră, precum Sylva Koscina în rolul altui fotomodel, Arabelle, sau Mireille Darc care aici este brunetă! Are o noapte de amor cu Arabelle care îl pârăște Verei. Subiectul principal al filmului este însă relația lui Paul cu Laurent Porte (Claude Brasseur), fost camarad la parașutiști în Algeria, care fură o mașină și omoară un polițist. Paul încearcă să-l salveze și să-l ducă în Spania. Însă Laurent fuge de la Dany, o altă iubită a lui Paul unde îl ascunsese. În final poliția îl înconjoară pe Laurent și comisarul îl roagă pe Paul să-l convingă pe Laurent să se predea, Însă această însă se sinucide. Final trist. Filmul nu-i grozav, iar se mizează pe farmecul lui Belmondo și că sunt multe vedete feminine în devenire din acea perioadă.

A bout de souffle

Acest film este capodopera lui Jean Luc Godard realizat în 1960, pe scenariul realizat de Jean Luc Godard, Claude Chabrol, Francois Truffaut. Rămâne ca filmul definitoriu al Noului Val francez de cinema.

În rolurile principale sunt Jean Paul Belmondo în rolul lui Michel Poiccard și Jean Seberg în rolul lui Patricia Franchini, o americancă stabilită la Paris și iubita lui Michel. 

Michel fură o mașină este urmărit de poliție și omoară un polițist. Ajunge în Paris unde trece la pe iubitele lui. O tapează pe una dintre ele de bani. Pe stradă o întâlnește pe Patricia care vinde New York Herald Tribune, care se vindea în Europa, Patricia este și reporter și ajunge la aeroport unde trebuie să ia un interviu lui Parvulesco, un celebru scriitor de origine română în epocă. Filmul este o sarabandă de furturi de mașini făcute de Michel cu care o plimbă pe Patricia, dă telefoane către un anume Antonio care-i datorează bani, are discuții cu un anume Tolmatchoff, de la care vrea niște bani. Sunt apoi scenele superbe cu Michel și Patricia în care ea se întreabă dacă îl iubește pe Michel. Însă îl denunță la poliție. Exact când Antonio îi aduce banii, este interceptat de poliție și împușcat. Scena finală este cu Paul căzut jos și ultima lui frază este că o acuză pe Patricia că este degueulasse - ticăloasă! Iar Patricia întreabă ce semnifică acest cuvânt și se șterge pe buze cum făcea Paul, ca un fel de tic. Jean Seberg, una din cele mai frumoase actrițe americane ale momentului a avut un destin nefericit, era urmărită de FBI, pentru opiniile sale și a murit la doar 40 de ani.

Filmul a făcut multe valuri în epoca cea mai productivă a cinematografului francez, începând din 1960, când criticii de la Cahiers de Cinema se apucă să facă filme.

Nouvelle Vague

Acest film realizat acum, în 2025 este un omagiu adus cinematografului francez, făcut de un regizor american, Richard Linklater! Suntem în 1959 și tinerii critici de la Cahiers de Cinema, Jean Luc Godard, Francois Truffaut, Claude Chabrol,  plictisiți de felul în care se făcea film, se decid să devină ei regizori. După succesului Truffaut cu Cele 400 de lovituri, Godard se decide să facă și el un film A bout de souffle. Godard făcea filmul conform inspirației lui de moment, fără a a avea un scenariu clar definit. Tânăra vedetă americană Jean Seberg (Zoe Deutch) este excedată de indecizia regizorului, pe când Jean Paul Belmondo se supune cu entuziasm inspirațiilor lui Godard. Cel mai disperat de atitudinea lui Godard este producătorul Georges de Beauregard. Godard face filmul direct pe stradă, fără studio, ca și cum ar fi un documentar și-l chinuie pe operatorul Raul Coutard. Este formidabil cu Linklater a găsit actorii care seamănă  cu actorii din A bout de souflle în special Zoe Deutch care pare o autentică Jean Seberg, precum și Aubry Dullin care seamănă cu Belmondo. După toate aceste zbateri și probleme filmul lu Godard este o mare lovitură și a rămas ca referință în cinematograful mondial. Noul val francez a influențat pe cei de la Hollywood și am văzut filme cu personajul Parker influențate de acest cinematograf, dar filmele nu au fost prea reușite. 

Mai remarc ceva, suntem la sfârșitul anilor 50 și multe din casele au un aer părăginit, cumva cum arăta și România în aceeași perioadă. Au început anii 60 și Franța ca toată Europa capitalistă a cunoscut o înflorire extraordinară care a schimbat peisajul. Pe când la noi am abordat sistemul blocurilor muncitorești, care au mizerabilizat peisajul  comunist.