Nice Girls, Union, The Killer, filme de vară

Am văzut trei filme noi, proaspete pe care vi le recomand. Un film este franțuzesc, alte două americane, dar se petrec în Europa, e mai frumos aici.

Nice Girls

Acum, când comentez filmul realizez că titlul este și un joc de cuvinte. Personajele principale sunt din orașul mediteraneean Nice! Iar actrițele sunt cu adevărat drăguțe-nice! 

Este o poveste polițistă care se petrece la Nice. Personajul principal este polițista Leo (Alice Tagliani) îl caută pe partenerul ei care este de negăsit.  Apare în fine de la Hamburg într-un cosciug, unde a fost asasinat când investiga un caz. Cazul este urmărit și de o polițistă nemțoaică Melanie (care este fluentă în franceză) și împreună urmăresc să de de asasini. Este vorba de droguri, și de baroni locali care își dispută posesia lor. În final, aflăm că polițista nemțoaică era franțuzoaică și era iubita polițistului mort. Pentru lămurirea acestor afaceri sunt ajutate de hackerul Bat, cu care se cuplează în final. Film simpatic și distractiv.

The Union

Acesta este un film de spionaj cu iz de comedie. Eroii principali sunt Mike (Mark Wahlberg) și Roxanne (Halle Berry), foști colegi de școală și iubiți. Roxanne este implicată în firma The Union, care se ocupă de acțiuni secrete. Ei se află în Trieste unde trebuie să recupereze un laptop cu numele multor agenți secreți de la CIA, MI6, de la un fost agent CIA. Acțiunea este un eșec, toți agenții din echipa The Union în  sunt uciși și laptopul confiscat de niște mercenari. Laptopul este de vânzare la Londra. Și celor de la The Union le trebuie un individ absolut necunoscut care să participe la licitație. Și așa Roxanne îl răpește pe Mike și îl transformă în agent de teren. De fapt The Union folosea oameni aparent obișnuiți ca agenți. Începutul este la Londra și Mike conduce mașina pe dreapta nu pe stânga ca la Londra. Finalul este foarte dinamic și se petrece în Trieste, dar de fapt, scenele sunt filmate în portul Piran, de pe coasta slovenă pe care l-am vizitat de două ori. Este o fostă colonie venețiană, unde s-a născut compozitorul Giuseppe Tartini, aflat la câțiva kilometri de orașul Trieste.

The Killer

Acest film este un film cu asasini cum spune și titlul. Asasina este de fapt o tânără, Zee (Nathalie Emmanuel), care este coordonată de Finn (Sam Worthington). Ea reușește să ucidă pe bandiții care capturează o mare cantitate de heroină transportată de un prinț arab. Zee urmărește să protejeze pe o tânără cântăreață, martoră la eliminarea bandiților. În film apar Eric Cantona, fotbalistul lui Man United, transformat în actor și Tcheky Karyo, actor francez cunoscut.

Libertate de Jonathan Franzen

 

Romanul lui Franzen Libertate este un roman masiv de 637 de pagini scrise mărunt. Așa cămi-a luat ceva timp să-l citesc. L-am început la finalul lui iulie și l-am terminat în vacanța de la Avrig și Ocna Sibiului pe la 18 august!

Este un roman al peripețiilor unei familii americane numite Berglund stabilite în Minnesota. Autorul nu respectă cronologia și reia acțiunea romanului cînd crede de cuviință.

Este povestea lui Patty și a lui Walter și a copiilor lor Joey și Jannice. Patty provine dintr-o familie de pe coasta de est, Jersey, oameni din upper middle class, mama ei, cu origini iudaice este deja om politic, iar tatăl este un bun avocat. Ea a fost căpitanul echipei de baschet din colegiul din Montana. Devine prietenă cu Eliza, o tâmpită drogată care este prietena/iubita lui Richard Katz, care este cântăreț de rock. Richard este prieten cu Walter, care se îndrăgostește de Patty și îi devine soț, cu toate că ea este în continuare atrasă de Richard. Au doi copii și Patty renunță la serviciu ca să-și crească copiii. Walter lucrează pentru 3M, mare firmă de de toate inclusiv scotch și altă bandă de lipit. Apoi trece la Mediu! Joey este foarte independent și se cuplează cu Connie pe când era licean, fiica lui Carol, vecina familiei Berglund, care se cuplase cu un red neck, care este republican, familia Berglund fiind democrați convinși. 

Joey pleacă în Est la universitate, pe chestii de business și ajunge să stea în cameră cu Jonathan, dintr-o familie bogată din Est. El are o soră mai mare pe Jenna, mai mare ca ei, o femeie superbă, de care Joey se îndrăgostește. El se însurase între timp cu Connie.  Și aici apare cea mai mai comică situație din roman, Joey înghite fără să vrea verigheta și ajunge cu Jenna în Argentina și acolo îl apucă căcarea care să elimine verigheta. Și el încearcă să recupereze verigheta fără să atingă căcatul, sau să-l apuce de parte curată, hahaha! Reușește în final scormonind prin tot căcatul să recupereze verigheta în timp ce Jenna vrea să intre in baie să-și ia niște tampoane! Finalul este trist, mărturisește că este însurat și renunță la frumoasa Jenna.

Pe de altă parte, Patty este atrasă fatal de Richard , care vine să ajută familia Berglund să aranjeze o casă de vară lângă un lac. Walter pleacă în Canada și Patty îl convinge să facă amor cu Richard. Chestia rămâne secretă până când Richard revine la familia Berglund, unde Patty are o discuție cu Richard cu care decide să rupă legătura. Și îi dă un manuscris cu relația ei cu Richard. Richard pleacă de la familia Berglund și îi lasă manuscrisul lui Walter. Walter îl citește, înnebunește și o alungă pe Patty. În acest timp Walter intră într-o afacere dubioasă ecologică, finanțată de firme de minerit cărbune. Teoria este că aceste firme distrug vârfurile dealurilor ca să scoată cărbune și ca acoperire inventează ONG-uri de protecție a naturii. În această firmă este ajuta de Talitha o tânără indiană care îl ajută în PR și de care se îndrăgostește Walter. Intră într-o relație toridă cu Talitha după ce o alungă pe Patty, dar Talitha este ucisă într-un accident auto. Walter dă de gol afacerile dubioase pseudo-ecologice și este dat afară și se retrage la casa de pe lac.

Și Joey republicanul intră și el în afaceri cu aceleași firme care făceau afaceri dubioase cu armata americană care ocupa Irakul în vremea lui Dabliu Bush. Reușește să se retragă la timp și începe o altă afacere prosperă.

În fine Patty forțează și revine la Walter.  Un final cu happy end!

Avrig, Ocna Sibiului, Sibiu, Cisnădie în august

În august, ca de obicei facem cura de nămol și apă sărată la Ocna Sibiului. Suntem în ultimii ani oaspeții verișoarei mele Măriuca. Măriuca este fiica unchiului Mihai, fratele mai mic al mamei și a tușei Maria. Ei au moștenit casa bunicii. Aici, la 6 ani, bunica îmi cumpărase o pălăriuță de pai și mă lua la secere, dar eu urlam că nu vreau să fiu țăran că mă înțepa miriștea! Măriuca este soră cu Onu, la care veneam de obicei să pescuiesc în Olt sau la păstrăv pe râu. S-a prăpădit acum 13 ani! 

Cum am ajuns la Avrig am pornit să-mi fac plăcerea pescuitului. Dar la Albota, la crescătoria de păstrăvi și am prins rapid 5 păstrăvi, în total de 2,5 kile. 

A doua zi de dimineața, de ziua Sfintei Marii am plecat la Ocna Sibiului, la nămol și băi de apă sărată. Am luat un abonament de o săptămână de 180 de lei pentru seniori. Rutina era următoarea, mergeam la Lacul Negru și mă ungeam cu nămol din cap până în picioare. După poza trimisă lui Julian, îmi spunea că mă pot califica la ajutor social pentru africani imigranți ilegali la Paris! În picioarele goale parcurgeam perimetrul incintei lacurilor. Apoi mă spălam de nămol în Lacul Roșu - Mihai Viteazul. Făceam apoi un duș și curat făceam un tur la Lacul Ocniței. Mă mutam apoi în lacul verde cu iod de la Gura Minei. Și apoi în final mă bălăceam în lacul Brâncoveanu, cel mai sărat. Aici  o artistă a realizat un portret sculptat din nămol cu sare al unui personaj post renascentist numit de ea Alfonzo Esop. Seamănă cu Cervantes!? În final mai făceam un tur de lacuri și apoi acasă la Măriuca. 

Într-o zi Măriuca a oprit mașina la Cisnădie și am vizitat biserica săsească, refăcută complet în 2022. Este superbă. Cea mai mare surpriză a fost că turnul clopotniței nu este cel original, era un turn piramidal, dar la 1600 s-a refăcut în stilul care este și la Biserica Evanghelică din Sibiu. Acest stil de turn l-am întâlnit și la bisericile din Praga. 

Pe 18 august vremea era închisă și am hotărât să mergem la Sibiu. Ne-am tratat cu înghețată de la gelateriile de pe Corso. Eu am luat și o langoșă cu brânză de burduf. În Piața Mare am găsit ca de obieci în această perioadă, Târgul de carte Gaudeamus și am luat niște cărți la preț redus.

Și acum să discut o minciună deep fake, În Piața Mare se află în Est statuia lui Gheorghe Lazăr. Se răspândise minciuna că ar fi scoasă și mutată la Avrig. FALS! Această altă statuie de piatră cu Gheorghe Lazăr șezând se află în Avrig, exact în patrulaterul unde cânta pe vremuri fanfara săsească, în copilărie. În Avrig se află un bust chiar în centru, apoi unul în fașa școlii de laângă Palatul Brukenthal, și în fine această statuie.

Am oprit ca de obicei la piano bar la Atrium lângă Podul Minciunii cum spune Peter Br. că se numește original. 

Zona asta îmi pare acum ca ceva ce vezi în Occident. Este plin de turiști, drumurile sunt impecabile. Lanurile mari de porumb se prezintă bine aici, nu sunt afectate de seceta puternică.  Sunt și locuri de fânețe cu fânul strâns în baloturi pentru vite.

Avrigul matern pe care îmi amintesc că l-am vizitat începând  de pe la 5 ani ca un sat ardelean, din zona săsească este acum un mic orășel care se califică ca orice localitate vest europeană. Toată zona asta din arealul Sibiului are un aer burghez, prosper. Îmi amintesc cum petreceam verile din copilărie de la Alunișul patern de lângă Slănic, cu aer moromețian în zona asta a a Ardealului de sud săsesc, puternic urbanizată. Avrigul este o localitate cu o minoritate săsească consistentă, dar era un sat românesc. De aici a pornit marele învățat Gheorghe Lazăr, fondatorul Politehnicii bucureștene de azi. În Avrig se află și Palatul Brukenthal, care reface în mic Palatul Belvedere din Viena. Cum să nu te simți undeva în Europa burgheză la Avrig!