Întoarcerea acasă Teatrul Matei Vișniec Suceava

În această seară am urmări spectacolul Întoarcerea acasă realizat de Teatrul Matei Vișniec din Suceava în cadrul Festivalului de Teatru Liviu Ciulei de la Teatrul Alexandru Davila din Pitești. Geneza acestui spectacol este mai complicată. Se bazează pe un text mai vechi al lui Matei Vișniec care a fost dramatizat de Kali Agnes și pus în scenă de Botond Nagy. Datele acestui spectacol sunt mai jos:

Regia:  Botond Nagy

Scenografia: Andreea Săndulescu

Muzica Originală & Sound Design: Claudiu Urse

Dramaturgia: Kali Ágnes

Light Design: Niculescu Cristian-Gabriel

Coregrafia: George Pop

Asistent Scenografie: Ioana Ungureanu

Design grafic: Cristian Urse

Distribuția: Bogdan Amurăriței, Răzvan Bănuț, Butnaru Horia Andrei, Clara Popadiuc, Cristina Florea, Delu Lucaci, Diana Lazăr, Alexandru Marin, Mîndru Cătălin Ştefan.

Cum am intrat în sală am văzut că deja actorii erau în scenă. Erau 8 tineri și un actor matur echipat în militar, cam nazist după mine.

Din spectacol am înțeles că textul lui Vișniec ar avea un mesaj anti război, mesaj actual în condițiile agresiunii rusești în Ucraina și războiul din Gaza.

Apoi din analizele de pe internet am înțeles că regizorul Botond Nagy este un experimentalist și că spectacolele sale sunt descrise ca techno poetice.  Și regizorul ne chinuie timp de două ore pe noi, dar și pe cei 8 actori, cel în rol de general fiind protejat, folosind la un moment dat un suport sonor excesiv, care mie mi-a provocat o stare extrem de neplăcută. În plus regizorul pune un actor să suie sus deasupra scenografiei și să ia o lopată cu care dădea peste actori cu un fel de nisip grosier, ba, spre final de sus începe să plouă cu acest nisip! De remarcat că la un moment dat trei actori se transformă într-o trupă de rapperi care sunt Leni, Troțki și Stalin, care este probabil cea mai simpatic moment diuntr-un spectacol antipatic. Spectacolul nu mi-a plăcut!