Retragerea - Povestea unui dezastru octombrie decembrie 1916 de Ștefan Zeletin

Rar mi-a fost dat să citesc ceva mai trist ca această carte de memorii. Sunt memoriile lui Ștefan Zeletin, cel mai important ideolog al liberalismului românesc.

Ștefan Zeletin este pseudonimul lui Ștefan Motăș din Bursaci Bacău. Și-a luat pseudonimul de la pârul care trece prin sat. Cu studii de litere în România, de filosofie în Germania Ștefan Zeletin este autorul cărții Burghezia română. A fost profesor la Universitatea din Iași. Zeletin a participat ca sublocotenent în rezervă la Primul Război Mondial.  

Această carte povestește dezastrul pricinuit în toamna anului 1916 de retragerea armatelor române din Muntenia care a fost apoi ocupată de armatele germane. 

Zeletin făcea parte din divizia de infanterie din Moldova menită a înlocui armatele române muntenești, copleșite de avansul german prin trecătoarea Oltului. Este interesant că multe din localitățile unde se află unitatea lui Zeletin îmi sunt cunoscute. Unitățile militare ajung în zona Tigveni să oprească avansul german. Dra totul se rezumă la o retragere galopantă din fața nemților. Armata româna era complet nepregătită pentru acest război. De această stare sunt vinovate în primul rând vârfurile armatei. Sunt cunoscute acuzele care s-au adus generalului Iliescu, favoritul lui Ionel Brătianu în fruntea armatei, de această situație. Autorul ne spune de acest dezastru pentru că la un moment dat nu mai existau arme pentru soldați și aceștia au fost dotați cu bâte ca pe vremea lui Ștefan cel Mare! Militari erau prost îmbrăcați, prost echipați, sufereau de foame cronică. În retragere unii soldați ar fi preferat să se predau năvălitorilor germani. Unul din momentele critice a fost în zona Oraja, unde merg eu la pescuit, pentru că trupele germane ocupaseră podul de peste Argeș. Militarii germani luptau doar ziua, noaptea se odihneau erau superior dotați cu artilerie și mitraliere. Germanii au folosit și gaze toxice împotriva românilor care nu erau echipați cu măști de gaze. Situația se va schimba în Moldova unde armata română se va reface sub supravegherea misiunii militare franceze sub conducerea generalului Berthelot. 

Aceste însemnări ne arată cât de prost a fost conceput planul de invadare al Transilvaniei. Zeletin povestește de un alt dezastru, echivalent cu cel de la Turtucaia. Este vorba cum au fost înconjurate trupele române care se pregăteau să defileze prin Sibiu, iar armatele germane au înconjurat pe cea română și a pătruns în trecători.

Cartea arată cum am fost la marginea unui mare dezastru într-o campanie militară care a culminat cu luptele din vara lui 1917 de la Mărăști, Oituz și Mărășești care au oprit ofensiva germană de  ocuparea restului Moldovei.