Cazacii - Doi husari de Lev Tolstoi

Aveam de ceva timp acest volum și pentru că s-au cam sfârșit cărțile pe hârtie, l-am luat să-l citesc.

Sunt două povestiri din tinerețe ale lui Tolstoi când avea peste 20 de ani și cuprind se pare și experiențele tânărului Tolstoi.

Tânărul conte - graf Tolstoi îmbrățișase ca toți nobilii ruși ai vremii meseria armelor. Putem constata că Rusia a fost întotdeauna o putere agresivă. Ea nu a căutat colonii departe de granițe, coloniile rusești sunt vecinii pe care-i acaparează, cum s-a întâmplat cu porțiunea dintre Prut și Nistru, Basarabia, care azi este Republica Moldova și ea ciuntită prin deciziile lui Stalin. 

În Cazacii este vremea războaielor duse în Caucaz de către Rusia. Zona de la poalele Caucazului cu capitala Soci era în acea vreme Circazia. În zonă se stabiliseră cazacii, care conviețuiau cu tătarii nogai și cu cecenii. Între cazaci și aceste populații erau mereu ciocniri, iar armata rusă venise să ocupe și administreze zona. E teritoriul vitejilor, al djighiților.

Personajele principale sunt Olenin, tânăr iuncher, bogat de la Moscova și Vania, ordonanța lui, care învățase de la stăpân franțuzește. Apoi este vorba de Sașa, viteazul cazac care o iubește pe Mariana, frumoasă fată a familiei la care stă în gazdă Olenin. Olenin se îndrăgostește definitiv de Mariana, care adastă cu cine să se mărite. Tolstoi admiră viața aspră a cazacilor din zonă, munca lor, faptul că au vii și fac vinul cihir. Cazacii o țin în chefuri și beții cu cihir și vodcă, dar se bat cu mare curaj cu inamicii. Cu toate că împărtășesc limba cu militarii ruși, ei nu se considerăm ruși, ci pur și simplu cazaci. Viteazul Sașa este rănit mortal într-o ciocnire cu cecenii. Disperat, Olenin insistă la Mariana și această îl respinge, lucru care îl face să părăsească locurile.

Ce de-a doua nuvelă Doi husari este despre mentalitatea nobililor  ruși de care s-a molipsit și restul poporului rus. Adică trufia nemăsurată și disprețul pentru cei umili. Cei doi husari tată și fiu sunt conții Turbin. Turbin tatăl ajunge undeva în provincie cu trupa și se pune cu ceilalți ofițeri pe băutură, petreceri și jocuri de cărți. Cornetul (subofițer) Ilin este pasionat de jocul de cărți și-și pierde banii lui și ai regimentului. El pică în plasa unui trișor. Contele Turbin se prinde de trișor și-i îi confiscă banii câștigați ilicit și-i dă înapoi lui Ilin, Turbin este invitat la o petrecere a mareșalului nobilimii și pune ochii pe Anna Feodorovna, proaspătă văduvă cu care are o aventură. 

Trec anii, Turbin este ucis într-un duel, dar apare fiul lui, după două zeci de ani, care ajunge în aceleași locuri și este găzduit împreună cu un coleg la familia Annei Feodorvna și pune și el ochii pe fiica acesteia. Încearcă să repete aventura tatălui, dar nu reușește. Și colegul său Polozov îl acuză că este un nemernic auzind de tentativa tânărului Turbin. 

Volumul este instructiv, mai ales acum cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. 

Resurrection Walk de Michael Connelly

Acesta este unul din ultimele romane scrise de Michael Connelly din seria Lincoln Lawyer. Aș începe cu titlul Resurrection Walk. Cred că cel mai bine s-ar traduce ca Drumul Renașterii!?

Romanele lui Connelly îmi sunt cunoscute prin cele două serii de seriale realizate de Michael Connelly. Este în primul rând serialul Bosch și urmarea Bosch Legacy. Personajul principal al acestor seriale este Harry Bosch, un detectiv al Poliției LAPD, poliția orașului Los Angeles. Al doilea serial în mai multe sezoane recente este Lincoln Lawyer. 

Lincoln Lawyer este avocatul Mickey Haller care are biroul în Los Angeles. Dacă în seriale cele două personaje acționează separat, în acest roman Harry Bosch este anchetatorul angajat de Haller. În plus aflăm că, de fapt sunt frați vitregi, având tată comun. Se pare că Bosch este o greșeală din tinerețe a tatălui lui Haller. 

Haller sau Avocatul din Lincoln, marcă de lux americană de automobil este un avocat de succes care a reușit să rezolve cazuri de habeas corpus, vinovați care dec fapt erau nevinovați și pe care Haller reușește să-i elibereze din pușcărie, făcând cercetări amănunțite și constatând că procesul a avut date greșite. Succesul lui determină oameni aflați în pușcărie să îi scrie lui Haller să se ocupe de cazul lor. 

Și așa apare cazul Lucindei Sanz, acuzată că și-a împușcat fostul soț, Roberto. Acesta era în Departamentul Șerifului din Los Angeles și, după ce acesta l-a adus pe fiul lor acasă la fosta soție, de care divorțase de trei ani, este găsit împușcat în fața casei soției, cu două gloanțe din spate. În pofida faptului că ea s-a ascuns împreună cu fiul ei de 8 ani și a anunțat poliția, ea este acuzată de uciderea fostul soț pe baza urmelor de praf de pușcă de pe mâini, arma crimei nefiind recuperată. Ea este obligată să recunoască crima pe baza ofertei procuraturii la sugestia avocatului apărării. 

Harry Bosch și Haller adună cu răbdare probe care dovedesc că a fost vorba de un complot, în care erau implicați cei de la Departamentul Șerifului, FBI și care au preferat să ascunde fapte. 

În cursul procesului Haller este băgat la detenție de o noapte pentru sfidarea judecătorului, ultima oară chiar când decizia este în favoarea Lucindei și este eliberată. Este parcursul unei renașteri și pentru avocat. 

NO WORRIES, CĂTĂLINICIKA! Teatrul Alexandru Davila Pitești

Această piesă este scrisă de Adelina Toma, pare într-un fel asemănătoare cu cea văzut cu o săptămână înainte Frumoasă și cool. Piesa are în centru visul american. Mulți tineri încearcă să ajungă în America, trăiesc visul american, New York acționează ca un magnet. Dar în America nu sunt câini cu covrigi în coadă. Dacă în vremea comunismului mai merge cu azilul politic dacă scăpai de România, foarte greu, acum este mult mai dificil. Singura soluție indicată de un avocat este să te măriți de conivență cu un cetățean american. Dar și asta este periculos, dacă cei de la Emigrări află ai încurcat-o! Cam asta este în mare ideea acestei piese. Spre deosebire de precedenta amintită este mai bine construită dramatic. De fapt este un monolog punctat cu diverse interacțiuni. Este vorba de conversațiile video cu mama, care nu vrea să audă de măritișul dubios, de întâlnirea și conviețuirea cu românca Angi și cu turcul de fapt sirian Selim. 

Cătălina ajunge la New York și își ia trei joburi să facă bani să poate intra la Teatru. Căsătoria de conivență cu Pete, care nici nu apare decât în niște poze, este denunțată de o amantă a lui Pete. Trebuie să se reîntoarcă , termină Teatru în România și vine apoi la New York cu o viză turistică, dar problemele revin și i se interzice intrarea în America. Actorii sunt bine în roluri, în primul rând Teodora Colț în rolul Cătălinei. 

Ce m-a deranjat la piesă este că din motive de localizare, autoarea se simtă obligată și și obligă actorii să vorbească în engleză, cu subtitluri. Și asta destul de mult în economia piesei. Cred că mai bine îi punea pe actori să vorbească românește și pe cei străini cu accent american, sau de exemplu sirian!

Este o dramă, pentru că visele se pot termina urât. Totuși dacă mă gândesc la prietenii stabiliți în SUA, niciunul nu a dat chix, au început greu, cu joburi necalificate, dar au reușit în final să aibă in statut de  middle class.

Dei a fost o reprezentație bună și a ajutat și filonul dramatic al piesei.

Distribuția

Cătălina – Teodora COLȚ

Mama – Ioana PODĂREANU

Angi – Ada DUMITRU

Selim – Gogu PREDA

Miroslav Dimitrievich – Gabriel GHEORGHE

Regia artistică | Claudiu GOGA

Scenografia | Lia DOGARU

Ochii Monei de Thomas Schlesser

În pofida numelui Thomas Schlesser este un critic de artă și un scriitor francez.

Și ne-a dăruit această carte superbă. 

Ochii Monei este un roman despre o fetiță de 10 ani pe cale șsă-și piardă vederea. După consultații la doctor Mona este luată de bunicul ei, Henry să aibă o privire asupra artelor vizuale și să se bucure de ele, chiar în pericolul ca ea să-și piardă vederea. 

Fiind parizieni Henry și nepoata Mona încep să parcurgă evoluția artei în muzeele Parisului. Și unde decât în Paris ai posibilitatea să parcurgi cele mai frumoase tablouri, picturi, sculpturi și performance-uri.

Și călătoria începe cu Louvre, apoi cu Orsay și se sfârșește cu arta modernă la  Beaubourg Muzeul Pompidou.

Așa Mona face cunoștință cu marii pictori ai renașterii, clasicismul francez și englez, cu marii impresioniști și cu fondatorii artei moderne. 

Pe rând Mona admiră fresca Cele trei grații a lui Boticelli, Mona Lisa a lui Da Vinci, Rembrandt, Vermeer, Michelangelo. La Orsay are posibilitatea să vadă impresioniștii, iar la Pompidou pe pictorii și sculptorii moderni printre care Brâncuși. Fiind un mare amator de artă, gustul pentru ea mi s-a trezit citind în finalul clasei a XI-a, ultima din promoția mea pe Updike cu Centaurul care mi l-a revelat pe Vermeer. Cartea este foarte interesantă, în tablouri se descoperă detalii pe care nu le vezi din prima privire, mai ales la tablourile abstracte, 

Mi-a plăcut foarte mult coperta cu tabloul Portretul Biei di Cosimo de Medici de Agnolo Bronzino ce poate ilustra portretul personajului Monei. 

O carte de mare succes care se citește cu ochii pe reproducerile tablourilor și sculpturilor povestite în carte. 

Black Space & Adolescence

Am văzut două seriale dedicate tinerilor de tip thriller, unul israelian, altul britanic.

Black Space

Cred că din acest serial am văzut primul episod, sunt 8 în total, dar nu am mai văzut restul serialului. Este un serial cu elevi la un liceu din periferiile Tel Avivului. Sunt elevi în clasa a XII-a terminală și în Israel. Într-o comemorare în liceu, apar niște teroriști deghizați cu capete de unicorni, care comit un masacru. Cu investigarea a cestui atentat se ocupă inspectorul Rami Davidi. Acesta și-a pierdut în liceu un ochi într-o bătaie cu alți liceeni. În primă instanță pare că este un atentat comis de trei muncitori palestinieni, dar sunt eliberați în final. Bănuiala lui Davidi este că este un atentat comis de liceeni. Și începe investigațiile de ce și cum s-a comis atentatul. Investigațiile poliției duc la desfășurări neașteptate. Ce m-a impresionat în acest liceu este cp este dotat cu echipamente ultramoderne, inclusiv o imprimantă 3-D, o piscină de concursuri de înot. Titlul filmului vine de la un sit ascuns Black Space, unde se poate comunica fără să fi urmărit. Văzând acest serial mi-am amintit de serialul american Beverly Hills, cu liceeni americani de aceeași vârstă. Acolo totul era mai luminos, cu toate că se întâmplau și acolo drame. Aici în serialul Black Space sunt prezentați niște tineri care par dezorientați, fac petreceri unde consumă votcă, nostalgie din Rusia? fumează ca turcii, au relații tensionate cu părinții. Este un Beverly Hills pe dos! Serialul este tensionat și merită văzut.

Adolescence

Acest serial este o producție britanică extrem de recentă. Creatorii vor prin acest serial să investigheze resorturile psihologice care au dus la atacuri cu cuțitul a unor tineri. Tânărul Jamie Miller este arestat într-o acțiune a poliției care pare desprinsă din cele cu gangsteri. Jamie (Owen Cooper) este suspect de crimă. Suntem lămuriți că dovada incontestabilă este un videoclip filmat de camerele CCTV unde Jamie o lovește pe cuțitul pe Katie, colega lui. Jamie are doar 13 ani! deci este mai mult puber decât adolescent. Mobilul crimei este un lucru inventa de sinistrul Andrew Tate care are probleme cu poliția română și care se numește incel, adică un tânăr care nu este în stare să aibă relații de fetele. Jamie provine dintr-o familie normală, are o soră mai mare care termină liceu. El este în clasa 8, pentru că în Marea Britanie se începe școala la 5 ani! Fiul polițistul care anchetează cazul îl lămurește în privința unor acțiuni pe instagram care au caracter de hărțuială, bullying! Serialul este destul de static. Se urmăresc reacțiile lui Jamie față de psihologi, ale familiei lui Jamie care este lovită de această nenorocire. 

Regina mamă

În această seară am fost din nou la teatru. În această seară de 18 martie după  o zi în care a nins și s-a lăsat frigul am vizionat o piesă pusă în scenă la Teatrul Național București. Este piesa Regina mamă de Manlio Santanelli, care oferă un recital de mare clasă a doi actori de mare calibru, Oana Pellea și Marius Manole. 

Piesa este o dramă pigmentată cu o grămadă de momente comice. Alfredo, fiul de 45 de ani revine la mama lui, Regina, pentru că aceasta este bolnavă. Regina este o mamă cârtitoare, cârcotașă care-și chinuie fiul. Aflăm povestea mitologizantă a întâlnirii părinților, apoi mama nu este mulțumită de nora Erminia. Fiul începe un jurnal despre relația lui cu mama, intitulat Regina mamă de unde și numele piesei. Sunt momente dramatice, dar și o grămadă de situații comice. Piesa este reușită, este dramatică și cu multe momente foarte bune aplaudate de public. 

Am avut plăcerea unei reprezentații teatrale de foarte bună calitate!

Cei care au contribuit la punerea în scenă sunt:

Asistent regie:

Mădălina Ciupitu

Scenografie:

Mădălina Marinescu

Costume:

Maria Ștefănescu

Muzica:

Andrei Irimia.















































































































































































































Curios că nu este un regizor, probabil cei care sunt autorii punerii în scenă sunt cei doi actori. 

Frumoasă și cool la Teatrul Davila

 

Am mers la teatru în această seară cu mari speranțe și am plecat dezamăgit.

Piesa pusă în scenă de Alexandru Grecu de la Chișinău aparține unei scriitoare dramatice româno -americană Alexandra Ares. Este o însăilare povestită de eroina piesei, Onda care este frumoasă și profită de acest lucru. Se mărită cu Dan un om în vârstă și bogat. Onda se cuplează cu un tânăr expat Keev, care este interesat doar de sex. Suntem în anii 90 în care unii au devenit foarte bogați, alții au ajuns șomeri. După 7 ani pleacă la New York și acolo este angajată la o agenție de casting și modelling dar nu reușește și se cuplează cu un dramaturg falit (actorul basarabean are un puternic accent de Chișinău, nu de New York!). În final, dezamăgită pleacă înapoi în România. Lipsește filonul dramatic. Noroc că piesa este salvată în primul rând de Luana Lute, o actriță frumoasă și delicată și ceilalți actori încearcă ceva. Ce mi-a plăcut a fost scenografia formată din geamantane folosite în multiple situații. Foarte bună și coloana sonoră, și videoclipurile rulate pe ecranul din spatele scenei. 

Concluzia este că nu oricine poate fi Caragiale!

Distribuția

Onda – Luana Lute
Onda mică – Ira Cazac
Mama Ondei – Natalia Lupăcescu
Dan – Florin Dobre
Pepe – Vlad Popescu
Keev – Marius Furtună
Sam – Pavel Lupăcescu

Regia artistică și ilustrația muzicală | Alexandru GRECU
Scenografia | Ecaterina SALIMOVA
Coregrafia | Dumitru TANMOȘAN

Tapie, Balle Perdue 2, La Dolce Villa - filme europene

De când cu Trump parcă nu-mi mai vine să mă uit la filme americane. Așa că am vizionat niște filme europene pe care le și recomand. 

Am folosit titlurile originale, nu cele date în engleză.

Tapie

Tapie este un serial în 7 episoade care prezintă unul din cele mai controversate personaje din peisajul politic și de afaceri francez.

Fiul unui instalator din periferiile Parisului, Bernard Tapie își face debutul într-un concurs de tinere talente de cântăreți francezi, în concurență cu Michel Polnareff, devenit celebru cu melodia La Poupee qui fait non! Melodie care-l va urmări pe Tapie în tot timpul vieții. Tapie ajunge să se lanseze în magazinele de electrocasnice, dar este eliminat de partenerul lui major (Fabrice Luchini) pe motive de Dominique (Josephine Japy), cea care-i va deveni a doua soție, la care tânjea și vârstnicul. Actorul Laurent Lafitte este un actor de foarte bună calitate și are o asemănare izbitoare cu Tapie. Tapie încearcă un serviciu medical de urgență care dă faliment. Are însă o idee deosebită. Începe să caute firme în faliment pe care le pune pe picioare. Cea mai celebră firmă scoasă din faliment este celebra firmă de echipamente sportive Adidas! Afacerile lui îi aduc celebritate și este remarcat de președintele Mitterand. Este promovat ministru Afacerilor Municipale. Este îndepărtat din cauza unor afaceri sulfuroase din trecut. Tapie are inspirația să cumpere Olympique de Marseille, la acea oră cea mai bună echipă de fotbal a Franței. Cu ea Tapie câștigă prima ediție  a Champions League, singurul titlu francez de până acum. În culmea gloriei este implicat într-o afacere dubioasă de corupție din fotbal și intră la pușcărie. Așa îi mulțumește Franța lui Tapie că a câștigat Champions League. 

Balle perdue 2 

Este un film polițist francez, continuare a Balle perdue, alt film de aceeași factură.

Polițistul Lino (Alban Lenoir) își pierde fratele Charras în dispute cu traficanți de narcotice., care se desfășurau la granița de este cu Spania. El este acum într-o brigadă de narcotice condusă de colega lui Julia. Un personaj important în film este automobilul Renault cu o construcție specială cu care distrugea mașinile traficanților. Lino dă de Marco, un polițist implicat în afaceri dubioase și decide să-l predea autorităților spaniole ca să fie judecat. Dar împotrivă sunt niște polițiști corupți francezi și se desfășoară acțiuni extrem de tensionate cu bătăi și schimburi de focuri. Este un film cu adrenalină la maxim.

La Dolce Villa

Este un film american, dar care exaltă frumusețile Italiei. Olivia, fiica unui om de afaceri american văduv, Eric Field, este prin Italia. Și este atrasă de oferta dintr-un orășel pentru case care costă doar un euro. După mai multe tentative, primărița orașului, Francesca îi oferă Oliviei și lui Eric o vilă, care aparținea unui bătrân fără moștenitori. Încep să refacă vila cu ajutorul unui constructor din orășel. Eric fusese bucătar profesionist și în Italia redescoperă veche pasiune și intenționează să facă o școală de bucătari profesioniști. Vila refăcută arată excepțional, dar apar probleme care se rezolvă în final. Francesca și Eric se simt atrași, și Francesca este o tânără văduvă așa că nu sunt probleme. 

Aș vrea să fac niște observații. Italia are o tradiție a așezărilor urbane, chiar dacă ele sunt așezări rurale. În toate filmele italiene apar aceste nuclee urbane cu case de piatră. La noi în Vechiul Regat nu avem această tradiție. Însă în zona săsească a Transilvaniei, există similar un nucleu urban asemănător cu cele din Italia, Franța, Germania. Apoi este exaltată bucătăria italiană în film. Am avut ocazia să trec pe lângă o trattoria din Pitești. Am cercetat meniul și în afară de pizza nu era nimic de bucătărie italiană și mi-a trezit o mare dezamăgire, un fals restaurant italian! 

Kennedy 35 de Charles Cumming

Un roman de Charles Cumming Kennedy 35. Am răscolit blogul meu și am descoperit că am citit prin 2017 nu mai puțin de 3 romane de acest autor. 

Cumming este specializat în romane de spionaj. Și acesta este un roman de spionaj mai complicat. Nu se petrece în Europa, sau în Rusia, ci în Africa. Începe cu un prolog despre genocidul din Rwanda în care populația de etnie Hutu au măcelărit pe cei din etnia Tutsi, pe motiv că președintele Rwandei, un Hutu ar fi fost ucis de niște Tutsi. Un factor de îndârjire a celor din etnia Hutu a fost postul de radio Mille Coline condus de un Augustin Bagaza, declarat criminal de război.  Și undeva în Senegal un jurnalist francez se lamentează la un spion englez Kite Lachlan. Acesta este de fapt personajul principal al romanului. Acesta împreună cu prietena lui de atunci din 1995 la 24 de ani sunt trimiși în Senegal să participe la capturarea lui Bagaza. Kite era implicat într-o organizație de spionaj PO Box 88, organizație americano britanică. Șeful lui este americanul Strawson vrea să introducă cuplul Kite Martha în apropierea lui Bagaza și a metresei lui congoleză, poreclită lady Macbeth, pentru că s-a implicat în genocidul din Rwanda.

Toate astea sunt amintite după cam 30 de ani, când Lachlan, a continuat activitatea de spion. Este proaspăt căsătorit cu Isobel, o doctoriță suedeză americană, care i-a născut lui Lachlan o fetiță și a plecat la Stockholm să aibă grijă de ea. Este anunțat că Lady Macbeth a reapărut. Ea s-a cuplată cu Duval, un fost agent francez DGSE și se ocupă de spălarea de bani de la organizații teroriste. Bagaza fusese măcelărit atunci în 1995 de jurnalistul francez și împușcat la rândul lui Lady Macbeth. 

Finalul romanului se ocupă cu prinderea și pedepsirea lui celor doi Duval și Lady Macbeth.

Este un roman bine scris, fără pretenții de scriere artistică cum încearcă alți autori de romane polițiste și de spionaj, are antren și tensiune.

Am inventat Păltinișul

Acest volum este ultimul din experiența formativă, paideică, cum se spune a protagoniștilor școlii de la Păltiniș, adică filosoful Constantin Noica și emulii săi Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Am inventat Păltinișul, subintitulat scrisori amintiri, evocări este realizată de editorul Grigore Vida,  unul dintre tinerii filosofi, care au studiat la noua școală de la Păltiniș, fondată de Fundația Humanitas. Sunt scrisori dintre cei trei protagoniști, unele care au făcut parte din Epistolar, cartea care a urmat Jurnalul de la Păltiniș. Aici observăm că unele din aceste scrisori, erau modificate cenzurate în cartea originală. Sunt evocate problemele celor doi tineri intelectuali. Liiceanu este dat afară de la Institutul de Filozofie, iar cel mai rău o pățește Andrei Pleșu care participase la o ședință a Meditației transcendentale. Este dat afară de la Institutul de Istoria Artei și declarat muncitor necalificat! La fel o pățește și soția lui. În fine au mari probleme cu autoritățile comuniste. Însă totuși primesc burse în Germania Federală. Liiceanu stă 3 ani de zile în special la Heidelberg. Și eu am fost la Heidelberg, însă în septembrie 1990. Până atunci nu am avut voie în Occident. Sunt pasionante misivele pentru că Noica îi pune pe cei doi să învețe bine germana încât să traducă din filosofii germani clasici, Kant, Hegel, dar și din Heidegger și apoi să-i interpreteze. Au învățat și greaca pentru traducerile și interpretările din Platon. Este cu adevărat pasionant cum Noica s-a ocupat

de cei doi filosofi în devenire. Ideea lui de antrenor cultural s-a materializat prin devenirea intelectuală a lui Liiceanu și a lui Andrei Pleșu. Apropo de Academie, că scriitorul Mircea Cărtărescu a fost respins ca membru corespondent. Este de mirare că acești importanți intelectuali Pleșu și Liiceanu nu au loc la Academia Română și suspectez că unii din academicieni miros a impostură.

Sunt apoi evocările lui  lui Pleșu și Liiceanu privindu-l pe Constantin Noica, alt absent de la Academie, dar pe vremea comunistă nu era nicio scofală să fi coleg cu Elena Ceaușescu! 

O carte frumoasă și interesantă a care împlinește aventura spirituală a celor trei protagoniști: Jurnalul de la Păltiniș și Epistolarul.

Damascus Station de David McCloskey

De acest autor am mai citit romanul Moscow X. Am mai căutat romane de acest autor și am găsit unul anterior, din 2021, Damascus Station.

Este povestea spionului CIA, Sam. Sam era un expert în convingerea unor persoane să devină surse al CIA. Sam a fost găsit în Las Vegas, unde era un foarte bun jucător de jocuri de noroc. Este antrenat la Ferma CIA și devine un foarte bun agent de teren. El este însărcinat să o convingă pe Mariam, o funcționară siriană să devinăm sursă CIA. Acest lucru se întâmplă la Paris, unde Mariam era însărcinată să convingă o lideră anti-Bashar Assad să revină în țară. Și așa am aflat niște lucruri interesante despre regimul Assad din Siria. Assad face parte dintr-o sectă musulmană Alawit, care sunt o minoritate în Siria. Așa că Assad favoriza minoritarii, printre care și creștinii. Mariam este creștină. Unchiul ei Daoud este un important militar în domeniul gazelor de luptă pe care regimul Assad le folosea împotriva rebelilor. Daoud avea o fiica Razzan, care era de partea rebelilor și care este arestată și bătută. Sam reușește să o convingă pe Mariam să lucreze pentru CIA, dar se și îndrăgostește de ea. Acest lucru era strict interzis în CIA ca agenții să aibă legături amoroase cu sursele lor. Este povestea Damascului (al apostolului Paul!) unde este teatru de război cu rebelii. Sunt lucruri complicate, conspirații în fruntea regimului, lupta fratricidă pentru putere a doi frați din frunte serviciilor militare și de securitate. Totul se sfârșește printr-un atac la adresa Ambasadei americane din Damasc, care este oprită și nu este capturată. Sam este arestat de securitatea siriană și torturat. Totuși romanul se îndreaptă spre un final fericit! Sunt un pasionat cititor de romane de spionaj, americane. Ce mă fac acum cu Trump? Pentru că în toate aceste romane principalul adversar al Americii era Rusia. Acum Trump face temenele acestui criminal:

Ședință cu părinții la Teatrul Victoriei

De 8 martie Teatrul Victoriei, fost Cinema Modern-Sebastiana Papaiani a oferit piesa Ședință cu părinții a autoarei britanice Bathsheba Doran. Titlul original este Parents Evening. Piesa tradusă și localizată în România este pusă în scenă la Teatrul Nou București este o comedie cu două personaje și se ocupă de problemele create de fiica lor Larisa. Probleme la școală, probleme acasă. Larisa cea care a declanșat problemele nu este prezentă. Are probleme la școală, citește romane despre sex, inclusiv poral la doar 101 ani. Părinții Iulia(Teodora Daian Păcurar), avocată de succes este măritată cu Mihai(Dan Murzea), romancier. Ședința cu părinții îi bagă în criză pentru că la casa lor va veni cineva de la Protecția Copilului. Și începe Mihai să-i reproșeze tot felul de chestii Iuliei. În final apare și împăcarea. Piesa este plină de dialoguri comice și lumea râde din plin. Un lucru plăcut de Ziua Femeii.

Distribuția: Teodora Daian Păcurar, Dan Murzea, Regia: Laura Ducu, Scenografie Marius A Stănică & Mădălina Matei 

Hackerville

Când mă uitam pe Netflix,  mă tot împiedicam de un serial unde apărea Andi Vasluianu și eram nelămurit, vreun serial cu un actor român? Hackerville este un serial care mi-a scăpat de sub radar, este făcut în 2018, este româno german și se petrece mai mult la Timișoara, cu toate că porecla Hackerville ar fi dată orașului Râmnicu Vâlcea plin de escroci hackeri. 

Este un serial despre hackeri care atacă niște bănci germane din Frankfurt. Pentru a rezolva problemele în Timișoara este trimisă polițista cibernetică Lisa Metz și aici surpriză actrița se numește Anna Schumacher. Da, este fiica simpaticului actor Ovidiu Schumacher și vorbește curent românește. Ba, Andi Vasluianu, inspector de poliție face trimitere la filmul Operațiunea Monstrul, cu acțiune în Deltă, unde Schumacher era vânătorul, pe lângă monștri Toma Caragiu, Cotescu, Marin Moraru. Schumacher este la fel doar că a îmbătrânit. M-a amuzat o chestie pe care mi-a amintesc de la regretatul meu prieten Mircea Ș. El obișnuia să vorbească cu soția și fiul get beget neamț pe românește și ei să-i răspundă în germană. Se pare că așa este în familiile germane venite din România. M-a enervat că inspectorul de poliție umblă fără armă la el, ce fel de poliție este asta. Iar faptul că interlopi se plimbă nestingheriți prin Timișoara. Altă chestie este cp un tânărhacker pleacă din țară să se ascunde, unde credeți? La Odessa!

Filmul este cu ritm, actorii sunt buni și serialul este antrenant. 

Lincoln Lawyer sezonul 3, Squad 36, Principiul dominoului in memoriam Gene Hackman

Lincoln Lawyer sezonul 3 

Lincoln Lawyer este un serial polițist, scris după romanele lui Michael Connelly.

 

În centrul evenimentelor din acest serial se află avocatul Mikey Haller. În pofida numelui el este de origine latino, după mamă interpretat de actorul mexicano american  Manuel Garcia Rulfo. În acest sezon este vorba de moartea violent a escortei Gloria Dayton. Este învinuit IT-istul Julian, care întreținea un web-site de întâlniri de sex. Avocatul Haller descoperă o întreagă conspirație în care sunt implicați detectivul Bishop și un detectiv de la anti droguri. În acțiunea de revelare a conspirației este ajutat de detectivul personal Cisco și de soția lui noua avocată, Lorna Crane.  Episodul final ne duce la o noi probleme pentru avocatul din Lincoln. Denumit așa după automobilul Lincoln vintage cumpărat în tinerețe de avocat, dar cu un SUV Lincoln acum.

Bastion 36

Bastion 36 este un film nou nouț, franțuzesc. El este realizat de specialistul în filme polițiste Olivier Marchal. Totul se petrece în interiorul Brigăzi Anti Bande. Personajul principal este Antoine interpretat de Victor Belmondo. Da, este nepotul lui Jean-Paul Belomondo și am găsit asemănări fizice cu bunicul lui. El este căpitan în această brigadă, este în amor cu o colegă, dar are un obicei ciudat, participă la lupte de stradă, extrem de dure. Este day afară pentru că a bătut trei derbedei. Ajunge la altă secție d e poliție. Este preocupat pentru că sunt polițiști care sunt uciși. Este preocupat că prietenul lui Rischard Esteves a dispărut. Și începe căutarea lui. Este avertizat de la cei de la Anti Bande să nu-l mai caute. Dă de el, dar sunt uciși și alții. Afacerea este cu niște mafioți marocani implicați în traficul de droguri. Finalul nu este cu happy end, ca la Hollywood.

Principiul dominoului

Pentru că marele actor gene Hackman a plecat dintre noi am căutat să văd un film cu el. Și mi-am adus aminte de Principiul dominoului. Este un film despre o conspirație menită să elimine un personaj politic important, probabil președintele SUA? Gene Hackman -Tucker în film este acuzat și băgat la pușcărie cu ani grei și mulți, pentru că a omorât pe fostul soț, al actualei lui soții, Candice Bergen. Niște indivizi ciudați, interpretați de Richard Widmark, Elie Wallach îl scot din pușcărie ca să-l folosească în acest asasinat politic. Dacă inițial refuză, obligat de răpirea soției, targe din elicopter asupra demnitarului, dra ulterior recunoaște că nu l-a nimerit și află că au fost alți trăgători pe sol, printre care și Spiventa - camaradul din pușcărie cu care evadase. Ce n-am înțeles ce căutau doi indivizi implicați în atentat inclusiv Spiventa la Tucker, fiind ambii uciși de acesta. Un final iar fără happy end!