Festivalul de teatru Liviu Ciulei la Teatrul Davila Pitești - Nastasia - o poveste de cartier Teatrul Sică Alexandrescu Brașov

Vizionarea acestui spectacol mi-a trezit amintiri de acum probabil mai mult de 65 de ani! Am ascultat de mai multe ori la difuzor dramatizarea de la Teatru la microfon cu Domnișoara Nastasia. Șocul a fost însă pentru mine un obiect de decor, în centrul scenei trona un banc de tâmplărie, similar cu cel al tatălui meu! Cu ajutorul căruia ne-a crescut pe mine și pe sora mea.

Piesa lui George Mihail Zamfirescu era foarte prezentă la radio și pe scenă pentru că este o piesă cu conotații sociale, dragi regimului comunist din România anilor 50. Piesa lui Zamfirescu  a fost adaptată de Victor Ioan Frunză. casă corespundă și actualității. Este o dramă puternică, o poveste de dragoste neîmplinită. Nastasia, fiica lui Ion Sorcovă îl iubește pe Luca, meseriaș cu care visează să scapă din cartierul marginal, dincolo de bariera de cale ferată, figurată în în decor, să-și schimbe statutul social. Dar la Nastasia râvnește și Vulpașin, mardeiașul cartierului. Care îl urmărește pe Luca și îl asasinează. Nastasia este disperată, îl bănuiește pe Vulpașin de crimă. Plănuiește să-l pedepsească pe Vulpașin și așa acceptă să se mărite cu el, ca în ziua nunți să se spânzure. Actorii sunt naturali, realizează o bună interpretare. Însă regizorul Frunză ca să dea o culoare autentică a atmosferei de cartier folosește pe acordeonistul Ionel și pe dizeuza Paraschiva care interpretează melodii popular lăutărești, care de departe sunt cei mai simpatici și mai simpatizați de publicul spectator. Aș spune că aceste obiceiuri de nuntă supraviețuiesc, pentru că la mine pe scară, în blocul ultracentral unde stau în Pitești am fost martorul vizual și auditiv al obiceiurilor astea de muzică lăuttărească și obiceiuri de nuntă.

Pentru mine a fost prima reprezentație scenică a acestei piese, eu având doar amintirile de la radio.

Distribuția:

Nastasia, o fată cu aspirații / Ioana PREDESCU
Ion Sorcovă, tatăl ei de ne-nțeles / Mihai GIURIȚAN
Vulpașin, un băiat rău din cartier / Dan COGĂLNICEANU
Luca, un băiat bun din cartier / Ion GÂLMĂ
Vecina, o amărâtă șireată / Oana HUIU
Paraschiva, o fată foarte, foarte rea din cartier / Claudia SULIMAN
Niculina, altă fată la fel de rea / Anca FLOREA
Ionel, alt băiat rău da’ jmeker / Mădălin MANDIN
Luca Lacrimă, unu’ slab cu duhu’ / Ion GÂLMĂ
Cârciumarul / Relu SIRIȚEANU
Pascu / Vasile DAVID

 

Direcția de scenă /  Victor Ioan FRUNZĂ
Scenografia, decorul și costumele / Adriana GRAND
Light design / Victor Ioan FRUNZĂ

 

Festivalul de teatru Liviu Ciulei la Teatrul Davila Pitești - Scufița dubioasă, Compania Premier, Lyon Franța

În această seară am urmărit piesa Scufița dubioasă jucată în limba franceză cu supratitrări.

Piesa este o adaptare a cunoscutei povești de Charles Perrault Scufița roșie. Povestea este doar un motiv pentru a dezvolta o altă poveste. Scufița roșie se întâlnește în pădure cu lupul Loupchic - Lupușor și se simte atrasă de el. Ei convin să meargă la bunica fetiței pe două drumuri diferite. La bunica ajunge lupul primul și bunica își dă seama cine este și-l amenință pe lup cu pușca. Apare și vânătorul care decide să-l mute pe lup cu vaporul în altă parte. Lupul se roagă de vânător să nu-l exileze pentru că bătrânul lui tată este tot în această pădure. Finalmente se întâlnește cu Scufița dubioasă, pentru că numai este cea roșie, și în scene dramatice își manifestă sentimentele și Scufița îl roagă pe lup să-i arate ce are în geamantan. Lupul are în geamantan o vioară, deci nu mai este personajul acela rău și pervers din povestea originală. Este om alegorie despre posibilitatea ca personaje extrem de diferite să se poată înțelege și să dezvolte sentimente. 

Actorii joacă cu niște măști cam înfricoșătoare. Piesa a fost supratitrată în românește, dar cu replici rezumate, pe baza faptului că spectatorii se prind de ce zic actorii. 

O alegorie interesantă foarte bine jucată de cei trei actori ai piesei. Spectatorii au urmărit cui interes piesa și au aplaudat cu căldură interpretarea.

 

Distribuția

Cédric DANIELO
Mégane COTTIN
Adrien PONT

Text și regia artistică / Sarkis TCHEUMLEKDJIAN
Muzica / Gilbert GANDIL
Costume / Manon TAUSZIG
Măști /  Marie MUYARD
Lumini /  Jérome ALLAIRE
Sunet / Éric DUPRE
Traducerea / Petra PETRESCO, Scene et Danube

Artă de Yasmina Reza Teatrul Bulandra

Ieri seară, miercuri 6 noiembrie am avut plăcerea să urmăresc piesa Artă de Yasmina Reza produsă de teatrul Bulandra, jucată pe scena Sălii Sindicatelor din Pitești. Este o piesă care poartă marca autoarei dramatice Yasmina Reza. Este interesant că duminică văzusem Carnage  - Zeul Măcelului aparținând aceleiași autoare.  Și în Artă relațiile dintre cele trei personaje, prieteni degenerează ajungând la conflict, inclusiv fizic. Serge cumpără cu bani mulți un tablou abstract numit Alb! Detectezi un anume snobism la Serge și tabloul nu-l convinge de loc pe prietenul lui, Marc. Apare și Yvan, care se pregătește să se însoare, migrând de la afacerile cu textile la papetărie, probabil afacerea socrilor. Yvan vrea să fie amabil cu Serge, laudă tabloul, dar Marc reacționează violent ajung să se certe și să se ia la bătaie.  Piesa are o scenografie minimală, trei scaune, trepiedul și tabloul declanșator al scandalului. Cel mai important lucru este interpretarea de excepție a actorilor. Sunt trei actori de vârstă medie care sunt vârfuri ale scenei românești, Vlad Zamfirescu, Șerban Pavlu și Gheorghe Ifrim. Am observat, oare doar eu? că de Gheorghe Ifrim s-a lipit personajul primarului Vasile din Las Fierbinți. S-a râs din greu și copios, sunt replici fără perdea. Am fost martorul unui regal actoricesc deosebit. 

Distribuția

VLAD ZAMFIRESCU (Marc)
ŞERBAN PAVLU (Serge)

GHEORGHE IFRIM (Yvan)

 

Regie CRISTI JUNCU

Spațiu scenic COSMIN ARDELEANU

 

Regie tehnică DANIEL CONSTANTINESCU

Festivalul de teatru Liviu Ciulei la Teatrul Davila Pitești -Zeul Măcelului Teatrul Szigligeti Szolnok Ungaria

În această seară de 3 noiembrie 2024 am vizionat o piesă a Teatrului Szigligeti din Szolnok Ungaria. A fost o piesă jucată în limba maghiară, cu supratitrări. Piesa are titlul original de Carnage și aparține autoarei dramatice Yasmina Reza. Este o piesă foarte cunoscută, jucată și în România și a fost ecranizată de Roman Polanski. Este o piesă cu două cupluri, Veronique și Michel Houllie și Anette și Alain Reille. Fiul de 11 ani, Ferdinand al cuplului Reille l-a bătut rău pe fiul Houllie. Cuplul Reille vine la familia Houllie ca să conchidă la o scrisoare de scuze a lui Ferdinand. Discuțiile dintre cele două cupluri amiabile la început, degenerează. Un motiv este că Alain, avocat de firmă de farmaceutice trebuie să discute despre acuzele aduse unui medicament, Antril. Numeroasele apeluri enervează și contribuie la iritarea generală. Michel, negustor de articole sanitare și Veronique care este scriitoare și se ocupă de Africa vor să fie serviabili, dar se ajunge le dispute feroce. Mai intervin  și telefoanele pe fix ale mamei lui Michel care se tratează cu Antril, motiv de creșterea a nervozității lui Michel. Replicile sunt atât de spumoase că lumea a râs de s-a prăpădit, pentru că se spun obscenități citite în titrare, dar și actorii sunt atât de expresivi că râzi și fără să înțelegi ungurește. Michel are o obsesie cu o o sculptură africană cu un penis imens și pe care finalmente, de nervi îl rupe. A fost o interpretare foarte bună a actorilor maghiari. O regie reușită a unui regizor român, activând la Satu Mare. Sunt și contribuții românești la decor și costume. A fost un spectacol foarte reușit.

Distribuția: . 

Véronique Houllié – Radó DENISE
Michel Houllié – Molnár LÁSZLÓ
Annette Reille – Molnár NIKOLETT
Alain Reille – Barabás BOTOND

Regia artistică / Sorin MILITARU
Asistent regie / László ZSUZSA
Traducerea / Robert BOGNÁR
Dramaturg / Robert VÖRÖS
Decor / Cristian MARIN
Costume / Cristian MARIN
Audio creative / Vilas- Boas ANTONIO
Light design / László BÉLA

Festivalul de Teatru Liviu Ciulei Slugă la doi stăpâni la Teatrul Davila Pitești

Luna noiembrie estre luna în care are loc Festivalul de teatru Liviu Ciulei la Teatrul Davila Pitești.

Primul spectacol a fost premiera teatrului piteștean cu comedia Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni.

 
Este un spectacol de tip commedia del'arte a cunoscutului autor de comedii venețian. 

Cel care creează încurcăturile din comedie este Truffaldino, sluga torinezei Beatrice deghizată în bărbat, care, din lăcomie se angajează și la Florindo, tot din Torino și iubitul Beatricei, ambii în vizită la Veneția la hanul jupânei Brighella.  

La Veneția se pregătea nunta dintre Clarice, fiica lui Pantalone cu Silvio, fiul doctorului  Lombardi. Apare impedimentul că travestitului Beatrice în fratele ei, Fedrerigo Rasponi, mort în duel îi fusese promisă Clarice de către tatăl Pantalone. Apar tot felul de încurcături determinate de minciunile lui Traffaldino, dar toate se rezolvă în final. Regizorul Bogdan Cioabă urmează se pare firul original al piesei, bazându-se pe clovneriile lui Truffaldino,  interpretat de Șerban Ghilvaci. Și ceillalți actori sunt în rol și se râde zgomotos de situațiile qui pro quo. Scenografia este minimală, însă cele mai interesante în spectacol sunt costumele. Dacă pentru tineri costumele sunt contemporane, Truffaldino este un arlechin, bătrânii sunt în costume de epocă. Cel mai interesant este costumul lui Pantalone, care are niște pantaloni din acea vreme, pe care i-am văzut în picturile lui Brueghel cel Bătrân sau pantalonii bavarezi. Sunt niște pantaloni care ero bucată de stofă cu nasturi prinși într-o parte, care adăpostea partea din față a bărbatului. și care desfăcuță, se dădea la o să permită bărbatului nevoile firești.

Spectacolul este reconfortant, bine ritmat și se bazează pe spontaneitatea și calitățile fizice ale lui Șerban Ghilveci care este parcă din cauciuc. 

 

Distribuție:

Truffaldino, servitorul Beatricei, apoi al lui Florindo – ȘERBAN GHILVACI
Pantalone de’ Bisognosi – GOGU PREDA
Clarice, fiica lui – ANDREEA DRUGULESCU / TATIANA SERGHI
Doctorul Lombardi – ADRIAN DUȚĂ
Beatrice, torineză, travestită în costum bărbătesc, sub numele de Federigo Rasponi – TEODORA COLȚ
Silvio, fiul său – FLORIN DOBRE
Florindo Aretusi, din Torino, iubitul ei – PETRIȘOR DIAMANTU
Brighella, hangiu – MIRELA POPESCU
Smeraldina, camerista Claricei – ALINA DIACONU
Un servitor, un chelner de la han, doi hamali – MARIUS FURTUNĂ, MARIUS PIECA

Regia artistică  |  Bogdan CIOABĂ
Scenografia  |  Cristina CIUCU
Coregrafia  |  VAVA ȘTEFĂNESCU
Asistent regie |  Gabriel GHEORGHE

 

Slow Horses sezonul IV și Dă-i înainte frate

Vă propun 2 seriale polițiste care merită văzute: Slow Horses sezonul IV și Dă-in înainte frate.

Slow Horses Sezonul IV

Slow Horses sunt seriale polițiste inspirate din romanele lui Mick Herron. Am reușit să le citesc cam pe toate. În aceste romane este vorba despre o filială, Slow Horses, a MI5, contraspionajul britanic, unde se adună rebuturile acestui serviciu. Personajul principal estre Jackson Lamb, interpretat de Gary Oldman, șeful acestei filiale fost spion forte experimentat în timpul Războiului Rece și Diana Taverner (Kristin Scott Thomas), adjuncta MI5. În pofida acestei reputații scăzute a Slow Horses membrii acestei filiale rezolvă afaceri complicate. Între cei din această filială se află River Cartwright, nepotul lui David, fost șef al MI5. Sezonul acesta este inspirat din Spook Street aici .La casa din periferii a bunicului David aterizează River, dar David are suspiciuni și-l împușcă! Apare totuși River care-și dă seama că bunicul avea dreptate și-l împușcase pe un tânăr, care-i semăna leit. Să fie sigur îi zboară creierii, ca să fie de nerecunoscut, îi ia pașaportul francez și pleacă în Franța să-și caute originile. David Cartwright, ca să-și scape fiica, mama lui River îi furnizase tatălui lui River, Harckness, fost CIA armament și explozibili. Harckness îi ademenise pe fiica lui David și o lăsase gravidă cu River. Acest Harckness avea mai multe tinere pe care le făcuse mămici și copiii îi crescuse în Franța, într-un loc numit Les Arbres. Acești tineri deveniseră teroriști. Unul dintre ei scăpase de sub control și comisese un atentat în Londra. Harckness vrea să-l omoare pe bătrânul Cartwright și-l trimite pe ultimul tânăr terorist la sediul Slow Horses, unde se refugiase David. Teroristul este anihilat cu o sticlă de whisky de Jackson Lamb după ce produsese teroare în clădire. 

În final River îl arestează pe Harckness. 

Dă-i înainte frate

Acesta este un serial polițist polonez. Este un serial foarte dur care se petrece în Lodz (Uădgi). Mi-a adus aminte de Clanul românesc, dar este mult mai dur și tensionat. Oskar (Piotr Witkowski) este polițist în forțele speciale. În cursul unei acțiuni, un criminal îl împușcă pe un prieten, vinovat fiind Oskar că nu a intervenit și exclus din poliție Oskar este cumnat cu fostul lui camarad din armată, Sylvek (Konrad Eleryk) care-i devenise cumnat, căsătorit cu sora lui mai mare, Marta. Tatăl lui Oskar se înfundase în datorii la un cămătar, Tomczyk și se sinucide. Ca să plătească datoriile, Oskar se decide să fie bandit. Și-l jefuiește pe Czorny bătrânul, care are doi fii, unul afacerist și altul Damian un criminal dur care este șeful gărzii lui Bogdan, șef de clan. Oskar îl convinge pe Sylvek să comită niște jafuri cu care să reglementeze datoriile tatălui la Tomczyk. Între Oskar și Sylvek și Damian se declanșează un adevărat război cu mult victime inclusiv de la poliție.  Damian este pe urmele lor îl prinde pe Sylvek și-l obligă pe Oskar să comită niște crime ca să-l salveze pe Sylvek luat ostatec de Damian.  Este un film trist pentru că polițiștii devin și ei bandiți. Finalul este surprinzător.

Este un serial în care nimeni nu este de partea bună a lucrurilor.