Cărţi citite în Grecia - Zen de Mircea Cărtărescu

Am luat de la biblioteca judeţeană volumul Zen al lui Mircea Cărtărescu convins că nu l-am citit. A fost o scăpare de memorie pentru că-l mai citisem în 2013, zen. 

Mi-am dat seama că nefiind propriu zis o carte ci fiind un jurnal al scriitorului, poţi să uiţi dacă l-ai mai citit. Acum 5 ani l-am citit într-o stare mai mefientă, într-o notă ideologică, deoarece scriitorul era apropiat de Traian Băsescu. Acum l-am citit mai mult pentru literatură. 

Recunosc că i-am citit cele trei jurnale, De ce iubim femeile, Frumoasele străine şi Nostalgia. aceasta din urmă nu m-a prea convins de literatura lui Mircea Cărtărescu.

Ce conţine de fapt jurnalul Zen , din perioada 2004-2010?

În primul rând angoasele create de faptul că după primele volume din romanul Orbitor nu se mai simţea în stare, nu-i mai venea izvorul inspiraţiei pentru ultimul volum al trilogiei. Reuşeşte să-l scrie totuşi în rezidenţa de la Palatul Solitude de lângă Stuttgart. 

Şi volumul conţine multă literatură, în primul rând visele foarte literare. Tot cu literatura au legătură şi opiniile despre diverse cărţi. Îl face praf pe Nabokov cu cursul său de literatură, cam tot îi pute la toţi marii scriitori le găseşte defecte. O spune şi din postura de profesor universitar de literatură. Doar de Kafka este fascinat dar are şi el scăpări, evident!

Dacă este critic cu literatura altora, este paranoic aproape privind opiniile despre literatura sa şi are sensibilităţi hiperbolizate.

În prezent nu are de ce se plânge, pentru că este cel mai tradus scriitor român. A fost analizat de un american specialist în literatură catalană, asta de curând.  

Călătoreşte intens să-i promoveze literatura, dar crede că este un exerciţiu extrem de obositor. Nu prea se bucură de aceste sejururi.

Descrie doar o vizită la muzeul de artă din Bruxelles unde observă multe nuduri, dar niciunul explicit cum  recunoaşte că se exprimă cam licenţios.

Se văicăreşte de starea sănătăţii, nu-i place nimic.

Este îndrăgostit de frumoasa lui soţie Ioana Nicolae, care are şi ea probleme de sănătate, îşi adoră fiul Gabriel şi scrie pagini foarte frumoase despre el.

Se plânge de lipsa banilor, dar îşi cumpără o maşină nouă şi îşi face o vilă în Băneasa.

Şi recunoaşte totuşi că prietenii l-au acuzat că este suporterul unui dictator(TB!), însă ignoră în jurnal politica şi bine face. A scris pentru Jurnalul Naţional şi Evenimentul Zilei şi articole politice, care i-au suplimentat veniturile, dar observă cum presa pe hârtie este în curs de prăbuşire în favoarea celei electronice. 

Şi pentru mine momentul 2013 a fost foarte important, am găsit acolo un roman de Lee Child şi am reuşit datorită unui prieten să le citesc apoi pe toate pe suport electronic, acum pe tabletă!

De fapt şi Mircea Cărtărescu şi-a cumpărat prin 2009 un iPhone pe care citeşte cărţi în format electronic.

Aştept să citesc şi ultimul său jurnal 2011-2017 Mircea Cărtărescu, Un om care scrie. Jurnal, 2011–2017 recomandat de editura Humanitas. Am citit un fragment şi seamănă cu Zen!