Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi la Filarmonica Piteşti

Orchestra şi dirijorul matei Corvin

În această seară am avut ocazia să ascultăm muzică românească. Titulatura concertului era muzică de film şi m-a cam pus pe gânduri, dar m-am lămurit imediat!

Lea Yolanda Adam

Orchestra Filarmonicii Piteşti a fost condusă în această seară de dirijorul român Matei Corvin, stabilit în Africa de Sud.   

Cu doamna Adam

Prima piesă a fost Tarantela din Suita Simfonică prin Munţii Apuseni, op.20 de Marţian Negrea. După primele acorduri mi-au revenit în amintirea documentarele mobilizatoare cu tractoare şi furnale acompaniate de muzica lui Negrea.

A urmat piesa Patru dansuri româneşti pentru orchestră de Tiberiu Brediceanu. Şi această muzică de inspiraţie folclorică a fost folosită pentru filme documentare mobilizatoare. 

Cu maestrul Matei Corvin

În finalul primei părţi am audiat Concertul varşovian pentru pian  de Richard Addinsell. Este o piesă creată în 1941 pentru filmul american Dangerous Moonlight. A fost o muzică frumoasă, dar pianul nu a prea fost solist fiind deseori acoperit de orchestră.  Am regretat că solista doamna Lea Yolanda Adam pianistă română stabilită în Franţa nu ne-a oferit bisuri. 

În partea a doua a concertului am audiat Suita Simfonică Mihai Viteazul de Tiberiu Olah. Aceasta este muzica creat special de compozitor pentru filmul Mihai Viteazul realizat de Sergiu Nicolaescu. Mi-am dat seama că una este să vezi un film şi alta să asculţi muzica creată pentru film. Sunt convins că unele pasaje nu au fost introduse în film, sau mai ştii? Sunt pasaje de muzică expresionistă care solicită auditorii.

A fost un concert special şi mulţumim orchestrei, dirijorului şi solistei pentru această seară.

Recital vocal cameral la Universitar Piteşti

Camelia Clavac deschizând concertul

În această seară, se pare că ultima a acestei stagiuni muzicale la Universitatea Piteşti. 

Lavinia Chiliment

A fost un concert vocal cameral organizat de doamna profesoară Camelia Clavac de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secţia Pedagogie muzicală. 

Constantin Eusebiu David

Au cântat studenţi ai acestei facultăţi, dar şi o elevă de la Liceul de Artă Lipatti. 

Sanda Ioana Mihalache

S-au cântat lucrări vocale din clasici ai muzicii simfonice, Mozart, Schumann, Schubert , Haendel, Brahms, Sarri, Caldara, Puccini, maeştri ai liedului  sau operei. Au fost interpretate şi piese ale unor compozitori români, Dendrino, Brediceanu, Stoia.

Ştefania Rădulescu 

Tinerii interpreţi au fost acompaniaţi la pian de Daniela Croitoru şi de profesoara Codruţa Oprea. 

Georgeta Vârban

Au interpretat pe rând: Lavinia Chiliment, Constantin Eusebiu David, Sanda Ioana Mihalache, Ionele Mădălina Stan şi doamna Georgeta Vârban care la o vârstă matură a început studiile muzicale superioare.  

Dinu Şerban

O surpriză a fost eleva Ştefania Rădulescu care promite, având şi suportul moral al doamnei Clavac şi mai ales a impresionat Şerban Dinu, bas cu o voce formată şi multipremiat.

Camelia Clavac

În final ne-a cântat soprana Camelia Clavac.

A fost o seară plăcută şi au fost prezenţi mai mulţi melomani ca de obicei. 

Grupul de cântăreţi

Sper ca în toamnă să se reia această stagiune muzicală la Universitate.

Pescuit la Stolnici

Am fost ieri la Stolnici. Cu Ilie şi Ghiţă, vecinul lui, şofer la Institut. Rezultat nul pentru noi, doar Ghiţă a capturat un novac (în poză) şi un caras. Eu şi Ilie nimic! 

Mie mi-a tras, l-am agăţat dar acum scos undiţa fără ac, se rupsese firul.

Au venit unii care ştiau mersul bălţii. Este baltă cu dichis. 

Aveau scule de concurs şi vaporaş cu motor electric ptr dus nada şi firele. Şi au prins un ten cam de un chil cât am mai stat noi acolo.

Ilie

Adăugaţi o legendă

Ilie şi Ghiţă

Ghiţă şi novacul

selfie

şopârla verde - jos

vaporaşul de transportat nada

profesioniştii bălţii

Unii prind

Concert aniversar 8 ani de Filarmonica Pieşti

Orchestra Filarmonicii Piteşti

În seara de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena la Filarmonica Piteşti s-au aniversat 8 ani existenţă şi acest eveniment a fost onorat cu un concert extraordinar vocal simfonic. Dirijor a fost fondatorul orchestrei Tiberiu Oprea.

A fost un concert cu piese simfonice Uvertura la Liliacul,  Viaţă de artist şi Polca Tritsch tratsch de Johann Strauss jr.  

Şi s-au cântat arii cu participarea unor artişti deosebiţi.

Mediana Vlad şi Ştefan Popov

A fost reînviată Viena Belle Epoque cu muzică de Straus, Lehar, Kalman, Stolz dar s-a cântat şi operetă românească de Dendrino.

Au cântat Mediana Vlad Şi Stefan Popov şi doi invitaţi de marcă din Bulgaria tenorul Mario Nikolov şi soprana Valentina Korchakova.

Mario Nikolov, eu, Mediana Vlad, Valetina Korchakova şi Ştefan Popov

În partea a doua a spectacolului concertul a beneficiat de participarea straordinaria a Danielei Vlădescu. Pentru că doamna Vlădescu a suferit un accident la picior şi totuşi şi-a onorat angajamentul.

Daniela Vlădescu şi Ştefan Popov

Lumea a fost  prezentă în număr mare şi a aplaudat furtunos prestaţia artiştilor.

Valentina Korchakova, Mario Nikolov, Daniela Vlădescu, Dirijorul Oprea. Stefan Popov şi Mediana Vlad

Roşiile doamnei Gigi

În fiecare an aşteptăm anxioşi la sfârşit de mai să apară roşiile româneşti de solar.

Iar roşiile lui Gigi şi a soţului Irinel sunt cele mai bune din piaţă! 

Din seminţe olandeze sau bulgăreşti, nu importă, pământul patriei le înnobilează cu un gust delicios!

Astăzi de Înălţare şi de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena au apărut din nou!
Gigi şi Irinel sunt din Turnu Măgurele, iar în piaţă a mai a apărut un alt producător, tot de pe malul Oltului, dar din Oltenia de la Giuvărăşti.

La preţ de 10 lei kilul, dar ce importă sunt roşii româneşti, printre cele mai bune produse naţionale!

Concert de lăută veche la Universitate Piteşti

Olivia Iancu şi Claudiu Lobonţ

Am folosit termenul de lăută veche pentru instrumentele celor doi artişti invitaţi numit archlute. Este derivată din arabul oud adus în Spania în secolul VIII şi s-a răspândit în Europa de Vest.

Olivia Iancu

Olivia Iancu şi Claudiu Lobonţ care sunt chitarişti care au venit la noi cu aceste instrumente.

Lăuta a dat în româneşte termenul popular de lăutar, care este de fapt o cobză, sau ceva foarte similar.

Este interesant că muzica interpretată în această seară nu era compusă pentru acest instrument ce prelucrări ale unor piese pentru alte instrumente. De fapt şi faimosul Barbu Lăutaru a fost capabil să reproducă la cobza sa piesa interpretată de Lizt!

 

Claudiu Lobonţ

Cei doi artişti au cântat Pavian şi Galiard nr.10 pentru virginal de Wiliam Byrd, Sonatele K127 şi K268 Essercizi per Gravicembalo de Scarlatti, Suita nr 7 pentru clavecin de Handel. Aceste instrumente renascentiste şi baroce erau pe principiul ciupirii unor coarde la fel ca lăuta veche.

Artiştii şi-au încercat instrumentele şi în muzică contemporană cu Tangouri de Astor Piazzola. 

A fost un concert interesant pentru că există acum tendinţa valorificării acestor instrumente vechi, mai ales prin celebrul Jordi Saval.

Au fost puţini auditori, dar proiectul profesorului Baidan continuă şi ne bucură!

The Sins of the Fathers de Lawrence Block

Acest roman este primul scris de Lawrence Block avându-l ca personaj principal pe fostul poliţist Mathew Scudder. 

Am mai citit până acum un roman recent cu acest personaj, care mi-a fost revelat de filmul A Walk through the Tombstones. 

Romanul de faţă este unul scurt faţă de mărimea medie a romanelor poliţiste. Nu aş fi scris despre el dacă dezvoltarea naraţiunii nu ar fi fost interesantă ca deznodământ.

Mă şi miram de ce acest titlu, al cărui înţeles este revelat doar spre final.

Scudder care a fost poliţist s-a retras din motive de alcoolism.

Cale Hanniford, tatăl lui Wendy îl roagă să lămurească moartea cestei tinere. 

Romanul este apărut în 1976, personajele aveau atunci cam vârsta mea.

Wendy a fost ucisă oribil cu o lamă cu multiple tăieturi de către partenerul ei Richie Vanderpoel. După crimă acesta apare disperat pe stradă cu penisul atârnând afară din pantaloni şi este arestat. În celulă se sinucide.

Hanniford îl convinge pe Scudder să preia acest caz deja rezolvat de poliţie.

Scudder acceptă pentru 2000 de dolari, bani buni atunci când salariul mediu pe săptămână era cam 80 de dolari. 

Astfel află că Wendy era un fel de escortă, prostituată, tentată să se combine cu oameni în vârstă, în care îşi vedea tatăl., erou mort ca puşcaş marin în Coreea la începutul lui 1950, fiind copilul nelegitim al mamei ei cu acesta, ulterior măritându-se cu Hanniford. 

Wendy nu cerea bani dar prietenii aceştia de sex îi dădeau bani cu care-şi asigura existenţa. Ea se combină cu Richie Vanderpoel care era un homosexual cam neconvins, şi Scuddeer deduce că între ei nu erau relaţii sexuale. Pe de altă parte  după ce se alătură în apartament lui Wendy renunţă să frecventeze barurile de gay. Toată afacerea cu uciderea lui Wendy rămâne neclară. În final află despre originea lui Wendy şi de mărturia lui Cale care se simţea atras sexual de fiica sa şi speriat se retrage la un moment dat într-o rezervă glacială faţă de fiica sa care o ]ndep[rteay[ de el.

Scuddeer deduce şi cine a ucis-o pe Wendy, tatăl lui Richie, reverendul anglican Vanderpoel! Pe baza atracţiei lui Wendy pentru oameni în vârstă, reverendul începând să aibă o relaţie cu ea. Se simte vinovat şi rezolvă cinic prin uciderea cu o lamă care-i provoacă fetei multiple răni mortale. Richie o găseşte pe Wendy suferă un şoc care-l transpune  în scena în care-şi găsise mama cu ani în urmă când aceasta s-a sinucis tăindu-şi venele.  Şi-l obligă pe reverend tatăl lui Richie să se sinucidă ca să nu îl dea pe mâna poliţiei. 

Practic nu este un roman poliţist mai mult un roman psihologic!

Conferinţă de mare valoare intelectuală cu Pr. Dr. Lucian Dîncă la Piteşti

Da, astăzi a avut loc un eveniment intelectual şi cultural de mare valoare la Piteşti. 

Domnul Cristian Bădiliţă a lansat alături de autorul Lucian Dîncă mai multe volume de mare interes intelectual şi teologic.

Cristian Bădiliţă şi Lucian Dincă

Preotul dr. Lucian Dîncă este un catolic din Bacău cu studii teologice la Universitatea Laval, Quebec, Canada şi  Paris, profesor la Teologie Catolică din cadrul Universităţii Bucureşti, călugăr augustinian asupmţionist. 
Acesta  s-a preocupat de figura episcopului de Alexandria, Atanasie cel mare iniţiator al primului Conciliu de la Niceea din 325 d. Cr. şi care a combătut erezia lui Arius.

Lucian Dincă

În pofida faptului că acest eveniment de mare valoare intelectuală şi importanţă nu numai locală este tratat de piteşteni ca o chestie minoră, parohială, în prezenţa a unui număr de auditori nu mai mulţi de degetele a două mâini  am beneficiat de verva lui Bădiliţă. Acesta a fost ca de obicei flamboaiant în expunere şi extrem de interesant în prezentarea superlativă a noi generaţii de teologi români. Am aflat de Corin Braga, de Toader Paleologu, lăutarul lui Băsescu( în exprimarea lui Bădiliţă!) care este însă un rafinat intelectual şi autor a unei teze de filosofie politică în cotutelă franco germană, de Lucian Turcescu, piteştean de origine şi profesor de Teologie la Montreal. 

După consideraţiile lui Cristian Bădiliţă a luat cuvântul Lucian Dincă care ne-a arătat cât de infime sunt diferenţele dintre dogmele bisericilor răsăritean bizantină şi cea apusean latină.

Teza lui Filioque care ne creează probleme  este emisă chiar de Atanasie cel Mare.

Bădiliţă ne-a atras atenţia că nu este corect Rusaliile denominaţie romană ante creştină ci Cinzecimea creştină.

Are dreptate Cristian Bădiliţă la conferinţe în Provence era o biserică plină, la noi românii, campioni  creştin ortodocşi se strâng la asemenea manifestări câţiva.

Unde sunt intelectualii din Piteşti, care vin grămadă la lansări de poeţi cu pretenţii locale şi unde sunt preoţii care să dezbată dogmatica creştină?

Am fost fericit şi onorat că am fost prezent la această manifestare!

The Cut

Filmul The Cut este un omagiu adus de un regizor turc (născut în Germania) dramei prilejuite de genocidul armean petrecut acum o sută de ani.

Este un road movie. Nazaret Manukian, fierar într-un orăşel de la Marea Neagră este concentrat în 1915 de armata Imperiului Otoman. Este pus la munci şi în final se dă ordinul uciderii armenilor. Norocul său chior este că cel care trebuia să-i taie gâtul este un fost hoţ turc concentrat şi el după ce înfundase puşcăria care-i provoacă o rană care îi distruge corzile vocale, devenind mut. Acesta îl salvează, pentru că filmul este despre oameni şi neoameni. Şi oameni pot fi turci sau arabi, nu creştini. După terminarea războiului Nazaret începe să-şi caute fetele pierdute prin toată lumea. Ajunge în Cuba şi apoi în Statele Unite unde este luat drept evreu şi aproape omorât de creştini!

Îşi găseşte în final una din fete cea care devenise şchiopă în urma marşului în deşert al deportaţilor armeni în timpul războiului. Cealaltă fiică murise deja.

Filmul este emoţionant pentru că este vorba despre drama diasporei armene declanşată de genocidul provocat de otomani în timpul Primului Război Mondial.

Filmul merită văzut!

Hakon Austbo la Ateneu - Serile Lipatti

Carol I

Serile Lipatti la Ateneu au continuat şi astăzi luni seara de 18 mai 2015 cu un nou invitat norvegian. Acesta este pianistul norvegian Hakon Austbo (fonetic hocun ostbio).

A fost o nouă şansă pentru melomanii piteşteni de a se bucura de muzica unui mare artist în ambientul celei mai bune săli de muzică din România, Ateneu Român. Această şansă ne-a fost facilitată de Consiliul Judeţean Argeş, care a pus la dispoziţia noastră gratuit un autocar şi de doamna Diamandi care ne oferit invitaţiile la Ateneu.

Saviana Diamandi

Şi nimănui nu-i pare rău că a avut această oportunitate.

În deschiderea recitalului doamna Diamandi ne-a prezentat ca de obicei programul care urma să fie interpretat.

Hakon Austbo este un pianist cu o pregătire de excepţie, Conservatorul parizian, Julliard de la New York, Munchen Hochschule, Londra. Este un tehnician strălucit cu o vastă activitate de peste 30 de ani în Olanda. Este un pianist cu impresionate înregistrări.

Hakon Austbo

Recitalul a debutat cu un romantic, Chopin Poloneză Fantezie în la major op.61 şi Balada în sol minor op.23, a continuat cu marele compozitor la Nordului cu norvegianul Grieg Baladă în sol minor op.24.

A fost o muzică romantică dar cu un aer grav cu pasaje contorsionate interpretate strălucit de pianistul norvegian.

Duoă pauză programul a continuat muzică de secol XX.

Prima piesă este din Vingt Regards sur enfent Jesus de Olivier Messiaen şi apoi cu Debussy cu Preludes.

la aplauzele prelungite ale publicului Hakon Austbo a oferit două bisuri din Debussy şi apoi Dans norvegian de Grieg.

A fost un  regal muzical care merită amintirea marelui roman Lipatti.

PS 1. Pozez pe Carol I ctitorul Ateneului.

2. Am urmărit pe cupola Ateneu numele unor din cei mai importanţi oameni de cultură de la începuturile limbii române. M-au şocat că apar unele nume care nu reprezintă nimic în cultura şi literatura română, cum este V. A. Urechia, sau scriitori minori precum Grigore Alexandrescu, Bolintineanu, sau Odobescu. În schimb sare în ochi că lipsesc două personalităţi Caragiale şi Titu Maiorescu. Se pare că un mare scriitor precum Caragiale nu avea credit la Esarcu, părintele Ateneului şi el de origine grecească şi probabil că Maiorescu a refuzat această onoare.

One Shot de Lee Child

Acesta este singurul roman care a fost ecranizat sub numele eroului seriei de romane poliţiste scrise de Lee Child. 

Cred că este şi unul din cele mai bine scrise romane a lui Lee Child, cu un subiect filmic care i-a determinat pe producători să-l ecranizeze. Dar cam toate romanele lui Lee Child sunt ecranizabile. Se pregăteşte acum ecranizarea romanului Never Go Back, tot cu  Tom Cruise în rolul principal. Asta a cam fost alegerea producătorilor. Cred că mai potrivit pentru rolul lui Reacher ar fi Liam Neesson care ar corespunde fizic cu personajul din roman, cam de aceeaşi înălţime cu fostul poliţist militar.

Mă mir că nu au abordat subiectele cu terorişti islamici, foarte la modă acum şi de care nu duce lipsă Lee Child, ca de exemplu în Gone tomorrow.

Am citit cu interes şi plăcere chiar dacă ştiam subiectul romanului. Recunosc că la un moment dat m-am lăsat prins de el şi ieri sâmbătă am citit până pe la 1.30 când m-a prins somnul la scena deznodământului.

Dar ce diferenţă între film şi roman!

În primul rând a dispărut un personaj important, sora lui James Barr, autorul asasinatelor din piaţa oraşului, care este luată prizonieră de criminalii lui Zek, nu ca avocata Helen Rodin angajată de sora lui James să-l apere. 

Dispărută este şi Ann Yanni, jurnalista CNN care-l ajută pe Jack Reacher la rezolvarea cazului.  Ea este cea care îi creează un alibi lui Reacher, că au petrecut o noapte de amor când este acuzat de uciderea lui Sandy, tânăra care provocase scandalul în care intră în spital agresorii lui Reacher. În roman apare şi generalul de brigadă de justiţie militară, Eileen Hutton, care fusese iubita lui Reacher în Golf. Acum totul se mută la Răzbiul din Irak unde Barr împuşcase 4 american implicaţi în jafuri şi violuri.

În schimb, ca în filme este montată o urmărire de automobile, care a fost inaugurată de filmul Bullit. 

Filmul a fost plăcut la revedere, văzut chiar după ce am terminat romanul.

Oricum recomand şi filmul şi romanul celor care îl doresc. Deocamdată nu a fost tradus în româneşte.