Întemeierea Tării Româneşti şi localizarea bătăliei de la Posada

Simona Muşat şi Doru Căpătaru

În această amiază de 12 martie am fost prezent la Biblioteca Judeţeană pentru o conferinţă interesantă pentru mine. Se dezbătea o temă istorică privind întemeierea Ţării Româneşti.

Conferenţiarul nu era un istoric cunoscut. La invitaţia doamnei Simona Muşat de la Biblioteca Judeţeană conferinţa a fost prezentată de domnul Doru Căpătaru. Este un domn vârstnic de profesie jurnalist, cu studii de Ştefan Gheorghiu şi păstrând multe poncife naţionaliste de pe vremea lui Ceaşcă. Asta referitor la ortodoxia ameninţată săraca de catolicism. Ce şansă au ratat strămoşii, privind retrospectiv!

Domnul Căpătaru ne spune de surse importante se află la Vatican, dar au fost folosite interesat doar de unguri. 
De parcă noi prin greco-catolici nu am fi avut acces acolo?

Informaţiile prezentate au fost însă utile şi de interes. 

Conferenţiarul aminteşte datele importante privind cristalizarea primelor formaţiuni feudale româneşti.  Este vorba de Diploma cavalerilor ioaniţi a lui Bela al IV-lea din 1247, de legendarul Radu Negru Voievod, amintit de cronici ungureşti pe la 1290,  descălecător din Ţara Făgăraşului şi după 1300 de Tihomir (cumanul Tocomerius al lui Djuvara!) tatăl lui Basarab I. Văd că a prins ideea că o primă dinastie voievodală a legendarului Negru Vodă ar fi fost înlocuită? de cumanii Basarabi. Negru Vodă ar fi fost de origină central europeană, germanică? Soţia Margita (Margareta) unguroaică catolică ar fi înfiinţat parohia catolică de la Câmpulung Muscel. Se pare că şi Basarab şi fiul său Alexandru erau catolici, dar ultimul trece la ortodoxie luând şi numele Nicolae, patronul Bisericii Domneşti de la Curtea de Argeş.

Cea mai controversată problemă rămâne localizarea faimoasei bătălii de la Posada. 

Dacă pentru istoria franco-engleză a Războiului de 100 de ani este clară localizarea Bătăliei de la Crecy, pentru noi românii  nu este azi clar unde s-au aflat geografic locurile celor două mari bătălii ale secolului al XIV-lea, Posada şi Rovine din Ţara Românească.

Posada ar fi fost localizată pe Valea Băiaşului la Perişani în Ţara Loviştei. 
Djuvara vine cu ipoteza localizării undeva în Severin în zona mai largă şi similară cu bătălia de la Crecy. 

Domnul Căpătaru propune o zonă care se află în sus de Curtea de Argeş în apropiere de Cetatea de la Poienari. Acolo s-ar fi aflat castrul Argis unde se retrăsese Basarab. Acest castru s-ar fi aflat pe cheile stâncoase ale unui afluent al Argeşului, Limpedea, pe partea stângă a Argeşului. Acest pârâu trece printre două masive unul numit Dealul Posezii şi celălalt Dealul Plăiaşului.  Urmele acestui castel ar fi în zona satului Poienari, din comuna Corbeni. Interesant că denumirea de Posadă ar fi atribuită unei zone de pază şi control pe un drum. Aici pe valea  Argeşului şi pe celelalte văi, ale Doamnei şi Topologului ar fi fost un drum vechi, chiar sub munte, care probabil că făcea legătura între valea Oltului şi Pasul Rucăr Bran. Asta ar confirma şi rolul cetăţii Poienari, ca punct de control, care ar fi fost foarte veche, de la începuturile Tării Româneşti. 

Oricum sunt ipoteze interesante, care ar fi confirmate de abruptele muntoase din Cronica Pictum Vidobonensis, de unde soldaţii lui Basarab aruncau cu pietre în unguri. 

Istoria românilor în acele vremi este încă o chestiune de dezbătut.