Augustin, sau fericitul Augustin s-a născut în 354, la Thagaste, Numidia în Africa de Nord, azi în Algeria. Era berber, adică hamito semit, vorbind limba punică, sau feniciană. Tatăl era păgân, dar mama, Monica, era o ferventă creștină. A studiat la Cartagina, apoi la Milano după care s-a reîntors în Africa. A fost la început maniheist, dar s-a convertit, s-a botezat creștin, a devenit apoi preot și în final a devenit episcopul de Hippona, port la Mediterana. A fost până la sfârșit episcop și a decedat în 430.
Ceea ce este fascinant este că în Africa de Nord era o puternică biserică catolică în acele vremuri, nu mult timp după ce creștinismul a devenit religie de stat a Imperiului Roman sub Constantin cel Mare. Atunci a fost jefuită Roma de goții lui Alaric, iar vandalii invadează Africa de Nord. Azi în acea zonă nu mai există decât puțini creștini, în primul rând în Egipt. Creștinismul a fost măturat de Islam, după cucerirea Africii de Nord de către arabi, după 632.
Augustin a dus o corespondență intensă cu Ambrozie și cu Ieronim. A combătut vehement, maniheismul, erezia donatistă, specifică Africii, apoi pelagianismul, altă erezie tot africană.
Augustin a scris cărți fundamentale pentru doctrina creștină și a devenit un filosof al neoplatonismului. Este fascinant că aceste cărți au ajuns la noi în condițiile în care existau doar copiști și nu era încă tiparul. Augustin s-a inspirat din Cicero, pe care îl avea în bibliotecă. Convertirea la creștinism a dus la scrierea Confesiunilor, apoi a scris cartea fundamentală De Civitate Dei - Cetatea lui Dumnezeu și De Trinitate despre Sfânta Treime. Cărțile sale au influențat teologia medievală, pe marele teolog Toma D'Aquino.
Este considerat un sfânt al creștinismului.
O carte dificilă dar care merită citită pentru contextul istoric.


.jpg)




.jpg)