Ploieșteni nostalgici

 

Felicitări încă odată pentru efortul pe care-l face Marius Bâzu ca să strângă amintiri ale unor ploieșteni, in special absolvenți ai liceului I. L. Caragiale, despre orașul lor iubit. Și eu sunt sensibil la aceste amintiri, pentru că sunt ploieștean născut aici, dar cariera mea profesională m-a dus la Pitești! Sunt piteștean de 51 de ani, sunt Fiul al Argeșului și Muscelului, titlu onorific, dar rămân oricum ploieștean și prahovean. Nu pot să țin cu FC Argeș, am ajuns aici, la Pitești pe vremea marelui Dobrin, dar rămân petrolist, echipa de fotbal a orașului Ploiești, echipa mea de suflet. Nu mai țin minte marile performanțe ale lui Petrolul din 57, 58, eram prea mic, dar am fost contemporan cu victoria Petrolului contra lui Liverpool, devenită azi echipa mea preferată, alături de Real Madrid. 

Ce să spun despre oraș, e un oraș urât, oraș de câmpie, sufocat de căldură vara, friguros iarna din cauza crivățului dinspre Est. Student la București nu am simțit nicio deosebire, dar ajungând la Pitești, oraș între dealuri, clima este astfel, nu chiar așa de excesivă. Industria a făcut din Ploiești al doilea mare centru industrial, după București și ulterior și după Brașov. Tata a lucrat la Uzina 1 Mai, unde se producea utilaj petrolier, azi a dispărut, va fi un mall? Industria petrolului a făcut din Ploiești un oraș poluat, nu se vedeau Bucegii ca acum, chiar dacă unii spun că și atunci îi puteai vedea, poate de pe la Câmpina? Industria petrolului a făcut din Ploiești un oraș atractiv pentru ingineri și muncitori. A devenit un oraș cosmopolit cu mulți străini și minoritari. Coloniile tehnicienilor străini de pe lângă rafinăriile ploieștene au dotat orașul cu multe piscine și terenuri de tenis. În copilărie eram prieten la grădiniță cu un evreu, care ulterior a fost olimpic internațional la matematică și un foarte bun informatician. Sora mea avea cea mai bună prietenă o evreică. Au emigrat în Israel. Pe strada mea erau amestecături de români etnici, dar și de alte nații, greci, italieni, ucraineni, și o poloneză prin mariaj. Și erau și credințe diferite, catolici, unde mă ducea mama de sărbătoarea crinilor, prima comuniune?! luterani, erau și sinagogi, etc. Singura zonă frumoasă a Ploieștiului este Bulevardul care are pe străzile laterale câteva vile superbe. Am locuit în proximitate, pe Babeuf, cum se numea fostul Costaki Conachi, actualmente Pictor Petre Negulescu, care dădea în Jdanov, fostă CA Rosetti, azi Bobâlna! paralelă pe dreapta bulevardului. Îmi dau seama că o perioadă am fost cvasi vecin cu Marius, care a stat pe Gabriel Peri, în proximitatea Bisericii Sf. Gheorghe, biserica parohială de care țineam având și hramul numelui meu, Gheorghe și unde mă ducea mama de sărbătorile mari, în special de Paști. Și eu îmi amintesc de statuile Sfinților Petru și Pavel ce dădeau numele liceului nostru, ce-mi trezeau fiori. Fațada a fost bombardată în 1944 și liceul s-a mutat în clădirea actuală a fostei Școli Comerciale. Fațada a fost refăcută în stil sovietic, ca și Gara de Sud, și a fost sediul unui liceu industrial de chimie, până să fie înființat Liceul nr. 2, azi Mihai Viteazul. Dacă colegii mei de promoție de la Școala Elementară nr. 1, de pa Bobâlna, au mers la acest liceu, decizia să devin caragialist a fost a mamei, și nu regret. Am avut profesori excepționali cu studii interbelice. Îmi dau seama că am fost altfel decât elevii de azi. În lipsa tentațiilor ne ocupam cu învățătura, cei talentați cu sportul, eu n-am prea fost, doar cu fotbalul prin curte școlii unde am făcut clasele 1-4, curte unde ajungeam sărind peste magazia din spatele curții mele. Îmi amintesc cu mare drag de Muzeul Regional de Istorie, pe lângă care treceam spre Palatul Pionierilor și intram să mă semnez în carte de onoare a muzeului. Acest muzeu inițial păzit și de pe atunci Iulian Negulescu, azi Julian Negulesco, cu care am devenit prieten pe internet. Ne-am petrecut, el a terminat liceul în 1963, eu îl începeam atunci. Cum am zis, am devenit amici pe internet, i-a plăcut blogul și ne-am văzut fizic în toamna lui 2023. Îmi dau seama de actul nebunesc al lui Iulian de a rămâne în Franța, fără să știe limba, făcuse engleza, nu mai vorbim de rusă, cu 13 franci în buzunar. A avut noroc, a găsit un loc de dormit și apoi a întâlnit omul care i-a schimbat soarta și a ajuns un actor și regizor francez de succes. Sentimentul ăsta  de a ajunge undeva fără sa ai bani mi s-a întâmplat și mie în 2003, când ajuns la Viena, în West Bahnhof nu am putut scoate bani de la bancomat. BRD se trezise se facă mentenanță câteva zile, azi nu mai fac așa. Aveam doar 10 lei în buzunar, de frica hoților de tren. Am schimbat pe nici un euro. Prietenul de la Viena lipsea și disperat, am luat trenul spre Munchen, unde am avut noroc ca prietenul meu regretat, Mircea să-mi răspundă la telefon și ajuns noaptea târziu la Neckarelz mi-a dat 250 de Euro și o masă la cârciuma gării. Mi-am dat seama cât de important este să ai prieteni în Europa de Vest și aveam. Coșmarul s-a transformat în cea mai frumoasă călătorie prin Occident. Cum spuneam Julian a avut un înger păzitor și eu pot da mărturie, pentru că pe mine m-a salvat de două ori, când iresponsabili erau să mă calce pe trecerea de pietoni. Julian avut norocul să fie prieten la Paris cu Emil Cioran. Acesta îi spunea cum este cu limba maternă, care apare când nu vrei, ei fiind maeștri ai cuvântului, Cioran în scris, Julian pe scenă, sau în film.  Julian este excedat de excesul de azi a americanismelor, dar se repetă fenomenul din secolul XIX când au intrat multe franțuzisme, care îl fac pe un scriitor de azi să spună că limba română este o invenție recentă. Uită că Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este inteligibilă și unui slab cunoscător de română? Este în fapt un fenomen normal și alte limbi sunt sub asaltul americanismelor.   Revenind la Marius, avem în comun plăcerea cititului și a văzutului de filme. Pe mine mă lua Moșu', chiriașul din curte și mergeam la Cinema Tineretului, dar cum Moșu' era cam bețiv și adormea la film mă lega cu o sfoară ca să nu fug, aveam 5 ani pe atunci. Lui Marius îi plăcea atunci în copilărie să-i fie povestite filme și cărți, acum se enervează când povestesc filme pe blog....hahahaha!  

Și celelalte contribuții sunt interesante, cum este cea a inginerului constructor Dabija, despre mentalitățile iresponsabile ale politrucilor privind construcția blocurilor. Și asta îmi amintește de faptul că cam toți pe acea vreme locuiam la case pe pământ, cum se zice acum. Pe strada mea erau două vile cu etaj, al vecinilor de lângă casa mea, avocatul Zingrilara și a inginerului Tăutu. Acum au apărut vile noi. Mai remarc ceva și la Marius și la Julian, aveau rude cu probleme, care determinau părinții să le atragă atenția la ce vorbesc. Eu am fost scutit de aceste avertismente, ai mei nu îndrăzneau să facă politică cu mine și așa am fost un mic comunist indecent până prin a 7-a și am deținut funcții importante, ajungând președinte de unitate pe școală la pionier. Conta că aveam origine sănătoasă, tata era muncitor. N-am pățit ca Iulian care a fost pus la punct de un băiat mai mare care l-a înjurat când s-a lăudat cu cravata de pionier.   Doar mai târziu, când mi-am început cariera profesională, am aflat că nu am un dosar bun, că tata a avut și el o tinerețe  deochiată, asemenea cu Emil Cioran.

Cartea merită citită și remarc talentul lui Julian la scris, chiar dacă e mai mult francez, dar și al lui Marius, care a ajuns și romancier. 

Nopțile ciumei de Orhan Pamuk

Am terminat de citit voluminosul roman al lui Orhan Pamuk Nopțile ciumei. Este un roman istoric despre finalul Imperiului Otoman. Romanul lui Pamuk mi-a amintit prin subiect de romanul lui Mircea Cărtărescu Theodoros. 

Pamuk în acest roman inventează o insulă din Estul Mediteranei numită Minger, situată undeva între Rodos și Creta și la vest de Cipru. Minger este locuită de mingherieni, care vorbesc o limbă care s-ar fi vorbit undeva în Asia Centrală pe lângă lacul Aral. În Minger trăiesc în mod egal creștini de limbă greacă și musulmani de limbă turcă. Insula Minger era prosper din comerțul cu piatra trandafirie a insulei, pe care o vindeau în special în Grecia și mai ales cu apa de trandafiri, din plantațiile care umpleau insula..  Ei bine, în această insulă pe la 1901 apare o epidemie de ciumă. Și romanul se învârte în jurul acestei epidemii. Reînvierea unei epoci de final a sfârșitul acestui imperiu medieval puternic întins pe trei continente, Asia, Europa Africa. În Europa otomanii au ajuns la Viena, cucerind Peninsula Balcanică, Grecia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, supunând și obligând la tribut Principatele Române, Valahia și Moldova și apoi după prăbușirea Ungariei Principatul Transilvaniei. După căderea Constantinopolului în 1453 otomanii ocupă toată Asia Mică, Liban, Palestina, Siria, Mesopotamia Irakul și Peninsula Arabică. În Africa otomanii ocupă Egiptul, Libia, și Maghrebul, Tunisia, Algeria, Marocul. Acest imperiu imens începe să piardă cuceririle europene, Ungaria, Transilvania, Grecia, România, Serbia, Bulgaria. 

La 1901 când se petrece romanul Imperiul Otoman deținea încă posesiunile asiatice, și Libia în Africa. În Europa, mai avea sudul Bulgariei - Tracia, Macedonia care va fi împărțită după Războaiele Balcanice între Grecia, Serbia și Bulgaria.

Personajele principale ale romanului sunt prințesa Pakize Sultan și soțul ei doctorul epidemiolog Nuri. Pakize este a treia fiica a fostului sultan Murad al V-lea, inventată de romancier. Suntem în vremea sultanului Abdulhamit care conducea imperiul discreționar. Tânăra Pakize  și doctorul Nuri sunt îmbarcați pe un vapor care va ajunge în China pentru o conferință dedicată epidemiei de ciumă, prezentă acolo. Una lt personaj important al romanului estre maiorul Kamil, responsabil cu protecția prințesei Pakize, care era originar din Minger. Vasul oprește la insula Minger unde coboară Bonkowski Pașa, medic de origine poloneză. El a fost trimis de sultan să rezolve epidemia de ciumă care se declanșează în Minger, Se pare că ciuma vine de la pelerini care au fost în Hedjaz, la Mecca adusă acolo de pelerinii din India. Bonkowski este ucis de asasini necunoscuți. Și așa doctorul Nuri este deturnat de la Alexandria în Egipt și vaporul îl aduce în Minger să rezolve epidemia de ciumă. Romanul se ocupă cu problemele ridicate de respectarea condițiilor carantină pentru a nu răspândi epidenie. Sunt aici indicați musulmanii care nu cred în carantină, cred că șeicii unor ordine sunite le pot da niște hârtii cu descântece care-i pot feri de ciumă.  Grecii din Minger cu resurse fug în Creta vecină. Mai sunt și problema cu bandiții din insulă în frunte cu Razi fratele celui mai influent șeic sufit de pe insulă. Bonkowski este ucis de asasini necunoscuți. Și așa doctorul Nuri este deturnat de la Alexandria în Egipt și vaporul îl aduce în Minger să rezolve epidemia de ciumă. Nuri va colabora cu Sami Pașa, valiul - guvernatorul Mingerului. Ciuma nu poate fi oprită pentru că pentru că cetățenii din Minger nu respectă regulile de carantină. Sultanul se decide să-l schimbe pe Sami Pașa și trimite un nou valiu. Acesta și oamenii trimiși de sultan sunt blocați în carantină și banditul Razi îi eliberează de pe insulița unde se organiza carantina. Între oamenii lui Sami Pașa și ai banditului Razi care era împreună cu noul valiu începe un schimb viu de focuri în care acesta este ucis. În lupta în care lider era maiorul Kamil acesta are o mare inspirație, ia o pânză pictată ca reclamă a unei farmacii, iese pe balconul sediului valiului și declară independența insulei față de Imperiul Otoman. Lucrurile se complică pentru că sunt înconjurați de nave de război engleze, franceze și rusești și navele turcești care ar putea bombarda insula să o readucă la supunere nu au curaj la această acțiune. După declararea independenței Comandantul Kamil devine președinte, iar Sami Pașa prim ministru. El s-a îndrăgostit de frumoasa Zeynep la care râvnea și Razi și devin soț și soție. Prim Ministru devin Sami Pașa. Din păcate epidemia face multe victime și între ele și Zeynep și apoi Comandantul Kamil. Lucrurile se degradează, adepții șeicului sufit pun mâna pe putere în insulă care renunță la restricțiile de carantină și ciuma face victime mai ales musulmani care nu mai respectau nicio regulă. Ei se molipsesc când spală cadavrele și totul devine catastrofal. Sami Pașa este arestat și spânzurat. Șeicul devenit președinte moare și el de ciumă  și adjunctul lui devenit prim ministru se sperie rău și oferă puterea medicului Nuri. Soția lui, Pakize este declarată Regină și Nuri prim ministru. Nuri reintroduce reguli stricte de carantină și epidemia se oprește. Lumea revine la normal în insulă. Însă Pakize și doctorul Nuri sunt calomniați în presa locală la incitarea șefului serviciului de securitate al insulei. Și așa îi obligă pe Pakize și Nuri să se îmbarce și să-și reia periplul spre China. Finalul romanului ise ocupă de descendenții Reginei Pakize între care strănepoata ei se decide să scrie acest roman pe baza scrisorilor lui Pakize pe care le trimitea surorii ei cele mari. Pentru această inițiativă este îndemnată inclusiv de Orhan Pamuk, care devine și el personaj al romanului. Este un roman pasionant cu intrigi polițiste, cu dezvoltări aventuroase. Dar este în primul rând romanul apusului Imperiului Otoman. Orhan Pamuk este îndrăgostit de istoria țării sale, mândru de trecutul ei, dar și realist privind marile probleme ale fostului imperiu în care o contribuție negativă a avut-o obtuzitatea dată de credința islamică.

Le Jeu, Black Bag, The Amateur

Am să recomand trei filme interesante și de văzut.

Le Jeu

Acest film care în engleză era numit Nothing to Hide - nimic de ascuns.

Patru prieteni de școală se reunesc împreună cu soțiile într-o noapte în care are loc o eclipsă de lună. Sunt invitați la Vincent, doctor estetician de sâni și soția lui  Marie, care este psiholog. Mai vin Marco cu soția Charlotte, Thomas cu Lea. Doar Ben, profesor de sport a venit singur. Unul dintre ei are ideea cam ciudată să pună toți telefoanele și să vadă cum se comportă fiecare când este sunat. Marco are o amantă și nu vrea să află nevasta așa că-l roagă pe Ben să schimbe telefoanele. Încep să sune telefoanele și Vincent are o discuție cu fiica adolescentă care este la o petrecere și este invitată să meargă la un prieten ai cărui părinți sunt plecați, și tatăl o sfătuiește să se gândească bine și să renunțe. Totul pare frumos, dar apoi încep dramele. Pe Thomas care este taximetrist îl sună dispecera care-i este amantă, dar totul ia o turnură nefastă când pe telefonul lui Ben zis acum a lui Marco sună iubitul, lui Ben și Marco trebuie să recunoască soției că este pederast (PD)! Jocul se dovedește cea mai proastă idee care duce la drame!

Black Bag

Acesta este un film englezesc de spionaj cu agenți MI6. Cuplul George (Michael Fassbender), Kathryn (Cate Blanchett) sunt agenți în departamentul condus de Arthur Stieglitz (Pierce Brosnan). Ca în multe filme de spionaj englezești acțiunea este extrem de încâlcită. Mai mulți colegi sunt invitați la masă la cuplul menționat și George propune un joc, ca fiecare să propună ceva comeseanului din dreapta și de aici ca în filmul precedent rezultă niște dezvăluiri neplăcute privind relațiile dintre cupluri. În joc acțiunilor de spionaj este o aplicație care poate determina topirea zonei active unui reactor nuclear. Acest program poate determina dezastre dacă cade pe mâinile cui nu trebuie și sunt bănuiți mai mulți agenți care ar fi trădat. Regizorul Steven Soderberg este specialist în desfășurări misterioase.

The Amateur

Acesta este un alt film de spionaj. De data asta este CIA ca loc de desfășurare a filmului. Heller (Rami Malek, cel care a jucat rolul lui Freddie Mercury) este un expert IT al CIA. Soția lui pleacă la o conferință la Londra și cade victimă unui atac terorist la hotelul unde stătea.  Heller vrea să se răzbune și să ucidă pe tipii implicați în asasinarea soției lui. Heller descoperă că șeful lui a fost implicat în niște operațiuni ilegale și-l șantajează să fie antrenat să devină agent de teren. Este dat pe mâna colonelului Henderson (Lawrence Fishburne), un tip foarte dur. Șefii îi ordonă lui Henderson să scape de Heller, dar acesta avea sisteme de urmărire al acestora și dispare și începe să cutreiere Europa după criminalii teroriști. Și începe să-i elimine. Cel mai simpatic este cum ca să ajungă în România la Constanța pleacă cu un camion de imigranți ilegali. Simplu, nu? Heller reușește să îi pună la punct pe toți prin inteligență. Filmul mi-a plăcut cel mai mult dintre ele și-l recomand călduros!

Dept. Q

Acesta este ultimul serial britanic, care se petrece la Edinburgh, în Scoția. În prima mea vizită în Marea Britanie, în 1996 am vizitat mai multe locuri, printre care câteva zile la Edinburgh. Acolo locuiau Ulli și Jimmi Reid, prietenii noștri pe care i-am cunoscut la mare în 1994. Este un oraș foarte interesant, capitala Scoției, unde clădirile dominante sunt de piatră de culoare închisă. În Edinburgh, cum spuneau amicii noștri sunt 4 anotimpuri într-o singură zi. L-am revăzut în 2015, prietenii noștri nu mai erau. Astea sunt amintirile mele despre acest oraș unde se petrece acțiunea acestui serial. 

Personajul cel mai important este inspectorul Morck. Mork este englez în Scoția și asta îi adaugă ceva probleme. El și partenerul lui scoțian, James Hardy ajung la locul unei crime descoperită de polițistul de proximitate. Era un mort, cu un cuțit înfipt în cap. Dar în camera apare un tip mascat care îi împușcă pe toți trei. 

După un timp apare la sediul poliție Morck care a avut noroc, glonțul care l-a lovit i-a trecut prin gât, în prealabil lovind coloana vertebrală a lui Hardy care a rămas paralizat. Polițistul de proximitate nu a avut același noroc și a fost ucis. Morck primește conducerea unui nou departament, Dept. Q care se ocupă de cazuri nerezolvate! În bătaie de joc Moira, șefa de poliție îi oferă un subsol cu dușuri, pisoare și veceuri. Morck primește ca asistent un emigrant sirian, Akram Salim. Rolul este interpretat de Alexej Manvelov, actor suedez de origine rus, cu o figură ușor tătărească. Acest actor face un rol extrem de reușit, a mai jucat în serialul Jack Ryan. Akram este un om extrem de inteligent, studiază dosarele și-i oferă cazul procuroarei Merrit Lingard. Merrit are un frate cu probleme de vorbire, în urma unei bătăi primite când era adolescent. Merrit dispare de pe un feribot unde își plimba fratele. Încep cercetările în care este implicată simpatica DC Rose Dickinson. Unul dintre suspecți este un Finch, un bogătaș care și-a omorât soția, dar scapă. Merrit primise multe amenințări pentru că băgase pe mulți la pușcărie. Morck și Akram ajung pe insula unde au crescut copii Lingard și unde frații Jennings l-au bătut pe fratele lui Merrit. Apare și Merrit care a fost răpită și închisă într-o cameră hiperbarică. Merrit nu știe de cine a fost răpită și face tot felul de supoziții cine sunt cei care o urăsc atât de tare. În fine prin eforturile lui Morck și a lui Akram Merrit este descoperită! Final fericit. Dar crima în care Morck a fost rănit nu este rezolvată și asta implică un nou sezon. IMDB a notat serialul cu 8.3. și merită văzut.

Sfârșitul e mereu aproape de Dan Carlin

Sfârșitul e mereu aproape - Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului până la amenințarea nucleară Este o carte de istorie scrisă de un jurnalist american Dan Carlin. Este o abordare mai populară a istoriei în anumite perioade critice. 

Primele capitole se referă la cum sunt și se comportă oamenii în perioade dure ale istoriei, luând ca model pe cei care s-au născut la 1900, au trecut prin  Primul Război Mondial în adolescență, apoi prin Marea Depresiune din finalul anilor 20, au suportat la maturitate Al Doilea Război Mondial cu finalul primelor bombe atomice asupra Japoniei și spre bătrânețe cu amenințarea unui Al Treilea Război Mondial nuclear. Urmează un capitol de cum sunt crescuți copiii în decursul istoriei cu practici ca bătaia, complet inacceptabile azi. Autorul face o analiză a catastrofelor  de la sfârșitul Epocii Bronzului. Atunci a dispărut prima civilizație a Europei Civilizația Minoică din Creta, s-a petrecut Războiul Troian cântat de Homer în Iliada, a dispărut și Regatul Hitit din vestul Asiei Mici, invazia în Egipt a oamenilor mării. Cine  a provocat aceste catastrofe? Au fost fenomene naturale., erupții vulcanice, cutremure, modificări climatice, care au dus la secetă prelungită urmată de foame, migrații de populație, sau mai multe la un loc?

Un alt capitol, este dedicat celui mai este dedicat Imperiului Asirian, capitala la Ninive, care a existat de la 1000 î. Cr. până pe la 600 î. Cr. Este considerat unul din cele mai violente stat din antichitate care făcea cuceriri omorând dușmanii cu ferocitate, care le-au adus porecla de naziștii Antichității. Ninive este distrus pe la 600 î. Cr. iar Xenofon cu cei 10000 de mercenari greci ajungând în locul unde a fost Ninive după vreo 250 de ani nimeni ni mai știe de semeața capitală a Asiriei. 

Un capitol se ocupă de Imperiul Roman care și-a dezvolt at cea mai bună armată a Antichității, având însă mari probleme cu barbarii germani.  

Un capitol important privește marile molime care au bântuit istoria: Ciuma din vremea lui Iustinian, Moartea Neagră de la 1348 care a omorât până la jumătate din populația Europei de Vest și a schimbat relațiile dintre supuși și nobili. Altă pandemie a fost Gripa Spaniolă de la finalul Primului Război Mondial care a omorât mai mulți oameni decât războiul. Cartea a fost scrisă înainte de ultima pandemie globală de Covid din 2020-2022. 

Și ultima reflecție privește războiul Al Doilea Mondial cu finalul amenințării războiului nuclear din anii 50-60. 

Este scrisă bine și reflectă opiniile americane despre situația de azi din lume.

Zorii creștinismului de Robert Knapp

Cred că unii din urmăritorii blogului meu se întreabă de ce citesc aceste cărți care se ocupă de Isus Cristos și despre începuturile creștinismului. Explicația este că mă interesează extrem de mult creștinismul pentru că este religia cu cea mai mare influență în istoria ultimilor 2000 de ani. Civilizația europeană datorează extrem de mult creștinismului. Lumea de azi este modelată după principiile creștinismului. Toții specialiștii începuturilor creștinismul sunt extrem de frustrați de lipsa informațiilor privindu-l pe Isus. Toate informațiile provin din surse care nu au fost contemporane cu Isus Cristos. Primele informații sunt date de epistolele sfântului Paul, care nu a făcut parte dintre cei doisprezece apostoli, care au fost ucenicii lui Cristos, nu l-a cunoscut direct pe Isus. Evangheliile atribuite apostolilor Luca, Marcu și Matei sunt scrise după anii 60 d.Cr , iar a lui Ioan pe la anul 100 d.Cr. Cei care i-au fost contemporani precum, Josephus Flavius  ar fi scris despre Isus, dar se pare că este o interpolare. Toate aceste au explicația că în această perioadă în lumea evreiască a Iudeei, și a arealului din Orient înfloreau tot felul de secte, de profeți. Este amintite secta esenienilor descoperiți și prin manuscrisele de la Marea Moartă, sectă care seamănă cu creștinii prin ceea ce propovăduiau. Mai erau secta saducheilor, a fariseilor, a zeloților. Profeții de succes erau harismatici și aveau mai mult sau mai puțin succes. Religia iudaică este prima religie monoteistă cunoscută și ea are la bază mai multe cărți care alcătuiesc Tora. Omul care a consolidat această religie a fost Moise care a eliberat pe evrei din Egipt și i-a dus spre tărâmurile Canaanului. în același timp lumea antică era politeistă. Așa au fost grecii și romanii cele mai importante civilizații ale Europei, ca și civilizația egipteană. 

Cum se explică succesul creștinilor? Pentru că Isus s-a declarat fiul lui Dumnezeu, al lui Iahve în ebraică. El s-a sacrificat prin crucificare , dar a înviat! și aceste idei au început să prindă cheag, întâi la Ierusalim și apoi Sfântul Paul a răspândit creștinismul la neamuri, adică la politeiști. Pentru că mesajele sociale de dreptate la sfârșitul lumii se adresau oamenilor simpli. Au fost și învățați precum Celsus care a respins creștinismul. Creștinismul s-a îndepărtat și de religia evreilor,. pentru că ea spune despre venirea lui Mesia, dar nu-l recunoșteau prin Isus Cristos. 

Cartea descrie condițiile istorice a apariției creștinismului și succesul acestei religii din momentul când a fost adoptat de Împăratul Constantin cel Mare și a devenit religia Imperiului Roman.

O carte interesantă cu caracter mai pregnant istoric, mai puțin teologic. 

Warfare, Collateral, A Working Man, Mobland, filme și un serial

 

Am văzut câteva filme și un serial pe carele recomand.

Warfare

Încep cu acest film care are un aer documentar. Este opera regizorilor și scenariștilor Ray Mendoza și Alex Garland. Este însă inspirat după fapte reale petrecute în războiul din Irak împotriva jihadiștilor. Este povestea unui pluton de SEALS care se implică într-o acțiune în Ramadi, Irak. Pare chiar o afacere documentare pentru că scenariștii s-au documentat de la militarii care au participat la această acțiune. Plutonul ocupă o casă dintr-un cartier până când împotriva lor se dezlănțuie iadul sunt sub focul jihadiștilor. Vor să  se retragă într-un blindat Bradley dar atunci un atac cu grenade antitank rănesc grav și omoară niște soldați SEALS. Este chemată aviația și blindatele Bradley care distrug inamicii. Sunt imagini insuportabile cu răniții care primesc primul ajutor dec la colegi și finalmente reușesc să se retragă tot într-un Bradley. Finalul filmului prezintă pe veteranii care au fost implicați în acțiune, unii fără picioare. Un film realist despre război.

Collateral

Încep cu acest film pe care l-am revăzut din simplul motiv că în el apare Jason Statham într-un rol episodic într-un aeroport. Văzusem filmul A Working Man unde acesta are rolul principal și eram curios cum acest actor de filme hard boiled, dure poate apărea într-un rol episodic. Era totuși la început de carieră în acest film din 2004. Filmul are două personaje principale, un șofer de taxi - Jamie Foxx și un asasin plătit - Tom Cruise, aici cu părul grizonat. taximetristul o transportase în prealabil pe o doamnă procuror DA care pregătea un proces cu gangsteri. În alte roluri episodice apar și Marc Rufallo  în rolul unui detectiv și Javier Bardem în rolul unui capo de mafie de droguri. Asasinul fusese angajat să asasineze pe martorii procesului și inclusiv pe DA procurorul femeie pe acre taximetristul o transportase. În momentul în care taximetristul își dă seama că procuroarea urma să fie ultima victimă provoacă un accident. Încearcă să o salveze, reușește să-l rănească pe asasin și în final în metroul din Los Angeles să-l rănească mortal! Un taximetrist mai tare ca un asasin plătit! Un regizor bun Michael Mann face un film tensionat și plin de adrenalină.

A Working Man

Este un film marca Jason Statham. Jason Statham este maistru în construcții la o firmă condusă de hispanici în Chicago. Totul se complică atunci când fiica patronului este răpită. maistrul acceptă să o recupereze pentru că se știe că a fost expert în contraterorism în armata britanică. Are o fiică de vreo 10 ani, soția se sinucide și fiica este în grija tatălui soției, care-l detestă pe ginere. Și așa maistrul constructor trebuie să confrunte mafia rusă implicată în această răpire. Și începe un șir de confruntări dure cu mafioții ruși, până când o eliberează pe tânără. bătrânul mafiot rus căruia maistrul îi ucide fiii vrea răzbunare, dar șeful, cel mare al mafiei ruse îl amenință ca dacă mai încearcă ceva o să fie el cel ucis. Caz rezolvat, multe bătăi și împușcături.

MobLand

Este un serial englezesc nou terminat la finalul lui mai. Este extrem de dur și violent. 

Serialul este dedicat conflictului între două familii de mafioți din Londra care se ocupă de droguri. 

Conrad, capul familiei irlandeze Harrigan ( Pierce Brosnan) este în concurență și conflict cu Richie Stevenson (Geoff Bell). Soția lui Conrad este Maeve interpretată magistral de Hellen Mirren. Au doi fii pe Kevin (Paddy Considine, irlandez) și Brendan (Daniel Betts). Conrad mai are o fiică, pe Seraphine, de origine indiană după mamă, pe care Maeve o urăște din tot sufletul, pentru că este foarte inteligentă. Familia Harrigan duce o viață de om bogat, cu mansion la țară, dar totul este o spoială  Totul pornește de la faptul că Eddie, fiul lui Kevin îl ucide pe fiul lui Richie și asta declanșează un război total între cele două clanuri. Și așa apare personajul principal al serialului Harry da Souza, fixerul familiei Harrigan. Harry are foarte multe relații în lumea gangsterilor și încearcă să împiedice un război, dar Richie îl declanșează. Rezultatul, Brendan este ucis într-o afacere în care Seraphine scapă în ultimul moment. Richie este executat de Harry, Conrad, arestat este eliberat și totul va continua într-un sezon viitor.