John Wayne şi westernul

Hellfighters

Aseară am butonat greşit, dar inspirat, am ajuns pe TVR1 unde se transmitea un film cu John Wayne.

Se numeşte Hellfighters şi a fost inspirat din viaţa unui dintre cei mai celebri stingători de incendii la sondele de petrol, texanul Red Adair. De fapt Red Adair a căpătat o faimă mondială când a reuşit stingerea incendiului de la Ekofisk, în largul Norvegiei, după aproape 10 ani în 1977, care a fost cea mai mare catastrofă ecologică din Marea Nordului.  Filmul este realizat în 1968 şi mi-a declanşat nostalgiile. Aveam 19 ani student la Politehnică în primul an. Este un film despre viaţa dură a acestor texani, îndrăgostiţi de petrol, curajoşi, care ştiu să stingă incendii şi montează prevenitoare anti-erupţie (nu anti-corupţie...hahaha). Regizorul l-a găsit extrem de potrivit pe Wayne pentru rol. Îmi reaminteam ţinutele domnişoarelor şi doamnelor, rochii cloche cu talie înaltă, păr buclat, nu apăruse încă hippy la Hollywood. Un alt actor excelent era şi Jim Hutton, actor de western, dar dispărut la 45 de ani. Personajele sunt cam înţepenite, cu excepţia lui Wayne care este natural ca orice texan (este născut în Iowa!!). Dar filmul o are în rolul feminin principal pe actriţa Katharin Ross, personajul feminin intr-un alt film al tinereţii mele. Aşa că l-am căutat pe internet şi l-am văzut cu o imensă plăcere după filmul cu John Wayne.

Butch Cassidy şi Sundance Kid

Unii critici spun că acesta este ultimul western. Pentru că au urmat doar westernurile spaghetti ale lui Sergio Leone cu pumnul de dolari şi cu Clint Eastwood şi poate Necruţătorul, un alt western mai acătării în regia aceluiaşi Eastwood. Marile filme western au fost realizate în anii 40-50-60 cu actori cult precum John Wayne, Gary Cooper, Kirk Douglas, Anthony Quinn, Henry Fonda sau Burt Lancaster.

Am urmărit cu neasemuită plăcere replicile acestei capodopere. Mortale sunt cele în care Sundance (Robert Redford) nu vrea să sară în prăpastia unde e află un râu pentru că nu ştie să înoate, sau când Butch (Paul Newman) mărturiseşte că n-a împuşcat pe nimeni. Marele şef de bandă Gaura în perete era doar cu creier, dar nu era killer. Chit că-l rade pe un contestatar cu un şut în coaie! Superbă este scena unde  Butch o plimbă pe Etta Place (Katharine Ross) pe bicicletă pe melodia Stropi de ploaie. Regizorul George Roy Hill ne prezintă şi un New York în Belle Epoque. 

Pentru cei din generaţia mea acest film capodoperă a însemnat sfârşitul liberalizării ceauşiste. Era acum 44 de ani în 1971, era în iulie, făceam practica la IFA şi subiectele la modă erau monedele care le poţi băga într-un pahar plin din filmul Adio prietene şi westernul Butch Cassidy şi Sundance Kid. Au venit Tezele din iulie după ce Ceauşescu a ajuns prin Coreea şi s-a hotărât că e gata cu liberalizarea. Victime au picat şi aceste filme, probabil că în western eroii mureau în final ca nişte eroi şi ei erau de fapt bandiţi. Şi aşa filmul care a urmat cu aceeaşi doi actori, Cacialmaua l-am văzut pe video. Pentru mine şi alţii acest western rămâne un memento al tinereţii trecute. Şi pe Redford l-a afectat rolul, a devenit celebru şi bine plătit şi a inventat un festival al cineaştilor independenţi off-Hollywood numit Sundance.